Slovenia, bijuteria Estului, în pragul prăpastiei

'Slovenia este stropită cu benzină. Este suficient un chibrit pentru a aprinde focul'. Aşa descria situaţia din mica ţară alpină, primul său ministru, conservatorul Janez Jansa, înainte de alegerile prezidenţiale de duminică. Slovenia, afectată din 2009 de o criză care a obligat ţara să solicite un fond internaţional de salvare, se confruntă cu cele mai mari revolte de la desfiinţarea Iugoslaviei. Protestele a mii de persoane împotriva politicii de austeritate a guvernului au degenerat în revolte grave, soldate cu zeci de răniţi şi numeroase arestări, notează luni ziarul El Pais.

Slovenii protestează de o săptămână împotriva tăierilor şi a corupţiei. Ţara - membră a UE şi a zonei euro şi cea mai prosperă dintre fostele republici iugoslave - a intrat oficial în recesiune săptămâna trecută şi a acumulat o contracţie a PIB de peste 8 procente, în decurs de patru ani. La 2 decembrie slovenii şi-au exprimat nemulţumirea cu o prezenţă slabă la urne de 42%, un minimum istoric. Alegerile au dat victoria covârşitoare social-democratului Borut Pahor, candidatul care a insistat cel mai mult asupra nevoii de a întări consensul naţional între părţile înfruntate; între exigenţele echilibrului fiscal şi drepturile sociale. Pahor, un fost prim ministru, a obţinut 67% din voturi. Adversarul său, independentul Danilo Türk, preşedintele demisionar în vârstă de 60 de ani, se plasase surprinzător pe locul al doilea, în primul tur din 11 noiembrie.

Preşedinţia slovenă este o funcţie cu prerogative cu caracter reprezentativ, dar care, asemeni vecinei Italia, exercită o influenţă considerabilă în jocul partidist. Iar în situaţia actuală, Slovenia are nevoie de consens, uniune şi stabilitate. Istoria calvarului recent sloven are două chei de lectură, potrivit analistului economic Boštjan Vasle. 'Pe de-o parte, externă: drept consecinţă a situaţiei internaţionale. Slovenia este o economie foarte deschisă, cu volum mare de exporturi (70% din PIB), iar criza partenerilor săi comerciali s-a repercutat grav asupra ţării'. 'Pe de altă parte, există şi factori pur interni, care derivă din faptul că au fost prea mult timp amânate reforme obligatorii în materie de competitivitate, de sustenabilitate a finanţelor publice şi de asigurare socială. Odată cu criza s-au declanşat dificultăţile în sistemul bancar, foarte expus în acele sectoare care s-au prăbuşit, precum construcţiile, care au scăzut cu 40 la sută faţă de perioada de dinaintea crizei', asigură el.

Tocmai această 'gaură' neagră din sectorul bancar - cu circa 6 miliarde de credite neperformante - este motivul pentru care mulţi analişti se îndoiesc de sustenabilitatea finanţelor slovene. Datoria publică a crescut de la 22% la 53% din PIB în ultimii patru ani, iar deficitul a depăşit 6% din PIB în 2011. Slovenia a intrat în apnee, gâtuită de măsurile titanice de austeritate şi de reformă structurală. Asupra unora dintre acestea - precum cea referitoarea la 'banca rea' atârnă 'Sabia lui Damcles' a referendumurilor - a căror convocare este inclusă cu destulă uşurinţă în Constituţia ţării. Slovenia a făcut recent demersurile necesare pentru a înfiinţa o ' banca rea' în care sa fie izolate activele toxice şi să cureţe astfel sistemul sau bancar. Totuşi dimensiunea ţării, cu 2 milioane de locuitori, face ca potenţialul fond de salvare să aibă proporţii manevrabile, mai ales că Europa vrea să evite impactul psihologic al unei noi ţări din eurozonă intrată în criză.

În timp ce protestele se extind, sunt prevăzute şi alte consultări în următoarele săptămâni. Acesta este turbulentul scenariu în care noul preşedinte îşi preia funcţia. Tanja Staric, analist politic la ziarul Delo - de centru-stânga - crede că în Slovenia există probleme economice serioase, dar cea mai serioasă este, de departe, politica. Fragmentarea şi ostilitatea politică, alături de un sistem foarte înclinat spre consultările populare, ameninţă ţara cu intrarea într-un impas. Staric este de părere că tocmai insistenţa lui Pahor de a căuta consensul este cea care i-a adus victoria în alegeri, într-o societate sătulă de lupte politice şi speriată acum de spectrul dezordinii.