Sima Guang, istoricul care a compilat istoria cronologică monumentală a Chinei

Sima Guang (1019-1086 d.Hr.) a fost un gânditor şi istoric renumit al dinastiei Song de nord. El a editat prima carte istorică cronologică chinezească – “Zizhi Tongjian” (“Oglinda cuprinzătoare de sprijin a guvernului”). El pleda pentru principiile “Păstrarea unei inimi drepte şi cultivarea moralităţii” şi dădea dovadă de o bună cunoaştere a confucianismului, demonstrând loialitate, pietate filială, dreptate şi integritate.

Sima Guang era de părere că o persoană cu simţul dreptăţii are inima plină de onestitate. El personal a cultivat din greu pentru a-şi menţine onestitatea şi în mod constant şi-a ţinut cuvântul prin acţiunile sale. Se spune că o dată fiind întrebat, el a rezumat: “Nu am nimic deosebit, tot ce fac este să-mi urmez conştiinţa, neavând nimic de ascuns”. Ca exemplu poate fi adus cazul în care el îşi vindea calul şi a spus că vara acesta suferea de boli în mod regulat.

Sima Guang era un foarte bun cunoscător al istoriei. El era foarte conştient de faptul că domnitorii trebuie să fie familiarizaţi cu istoria, pentru a învăţa din ea, evitând să facă aceleaşi greşeli. Servind la curte, el a observat că erau atât de multe cărţi istorice încât nimeni nu ar fi fost capabil să le citească, chiar de ar citi toată viaţa. Prin urmare, el a decis să editeze o carte de istorie, care să cuprindă totul într-un mod sistematic şi concis.

Fiind sprijinit de împărat, Sima Guang a convocat mai mulţi cărturari bine cunoscuţi pentru a scrie diferite capitole, pe care le-a compilat într-o carte istorică cuprinzătoare. Fiul lui era şi el implicat, fiind responsabil de corectură. Cartea are un conţinut bogat de fapte aranjate ordonat în teme clare cu paragrafe succinte, fluente, precise şi vii.

Sima Guang a avut nevoie de 19 ani pentru a finaliza cea mai bună cronică de istorie “Zizhi Tongjian”, cu semnificaţia “cunoscând trecutul şi asistându-l pe împărat în guvernarea dinastiei” sau “Oglinda cuprinzătoare de sprijin a guvernului”. Această carte conţine 294 de volume şi are aproximativ 3 milioane de caractere chinezeşti; cuprinde istoria chineză începând cu 403 î.Hr. şi până în 959 d.Hr., circa 1362 de ani. Sima Guang a sperat că această carte va fi folosită ca referinţă de către guvernatori pentru a studia lecţiile istorice ale dinastiilor anterioare, la fel cum oamenii folosesc oglinzile pentru a-şi verifica aspectul. S-a sperat că prin citirea cărţii, împăraţii vor şti cum să promoveze bunătatea şi să suprime răul, să aleagă ceea ce este drept, abandonând ceea ce este greşit, iar oamenii, la rândul lor, se vor bucura de o guvernare înţeleaptă.

Contribuţiile nu se opresc aici. În această carte, perioadele de prosperitate au fost descrise în detaliu, iar împreună cu obiceiurile aferente au fost enumerate şi astronomia şi geografia. Lucrarea prevedea înregistrări culturale preţioase pentru academicienii de mai târziu, fiind extrem de apreciată de către istorici. Unul dintre istorici a afirmat că această carte este indispensabilă pentru China, şi o necesitate pentru cărturarii ambiţioşi.

În perioada în care Sima Gong a fost prim-ministru şi a locuit în capitală, simţul dreptăţii şi integritatea sa au influenţat destul de mulţi oameni. Oameni din toate păturile sociale s-au simţit motivaţi să urmeze codurile etice. Era chiar o zicală adresată răufăcătorilor: “(creatură demnă de milă), nu ai auzit de onorabilul Sima Guang?” Moartea lui Sima Guang l-a întristat profund pe împărat, iar întâlnirile zilnice de la curte au fost anulate pe o perioadă de trei zile. Oamenii de rând l-au deplâns, şi au participat cu zecile de mii la funeraliile lui în mod voluntar.

Pentru mulţi copii din China, Sima Guang a rămas copilul erou care şi-a salvat prietenul care se îneca într-un rezervor de ceramică plin cu apă, spărgându-l cu o piatră mare.