Serbia marchează Anul Nou preluând şefia rotativă a OSCE

În 1 ianuarie 2015 Serbia va prelua de la Elveţia preşedinţia rotativă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Ministrul sârb de externe Ivica Dacic, care va prezida OSCE în următorul an, a declarat miercuri că Belgradul este pregătit să îşi îndeplinească misiunea “ca un mediator cinstit, obiectiv şi imparţial”.

În cadrul unui interviu de sfârşit de an la ziarul sârb Blic, Dacic a declarat că el nu se aşteaptă la presiune din partea Moscovei sau la interferenţe cu noua poziţie a ţării sale la OSCE.

“În toate discuţiile pe care le-am avut, părţile rusă şi ucraineană nu s-au aşteptat să fim susţinători ci mediatori de încredere pentru un dialog mai fructuos”, a spus el.

“Preşedintele ucrainean mi-a spus că nu consideră prietenia noastră cu ruşii ca un handicap … Vom arăta că suntem un stat serios, capabil să conducem o organizaţie precum aceasta”, a declarat Dacic.

“Suntem conştienţi că Ucraina va fi una dintre temele dominante în 2015 şi că va trebui să menţinem un angajament susţinut pe acest subiect. Prioritatea angajamentului nostru va fi să promovăm găsirea unei soluţii de pace globală”, a mai spus ministrul sârb.

Dacic este aşteptat în 15 ianuarie la Viena pentru a prezenta priorităţile preşedinţiei sârbe în cadrul OSCE.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa are sediul la Viena şi are în componenţa sa 57 de state. Fiind înfiinţată în 1975, organizaţia este destinată dialogului Est-Vest iar deciziile sale sunt luate pe baza de consens.

După izbucnirea conflictului separatist din estul Ucrainei în aprilie 2014, OSCE a căpătat brusc un rol major.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite de violenţa jandarmilor ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Situaţia este cu atât mai complicată cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zonă Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni a fost cu atât mai mare cu cât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.