Rusia va contracara prezenţa NATO în Marea Neagră

Rusia a criticat prezenţa militară a puterilor trans-regionale în Marea Neagră, spunând că Moscova va lua măsuri pentru a contracara misiunea NATO în apele strategice.
Vladimir Putin (ALEXANDER NEMENOV/AFP/Getty Images)
Andrei Popescu
29.12.2014

Rusia a criticat prezenţa militară a puterilor trans-regionale în Marea Neagră, spunând că Moscova va lua măsuri pentru a contracara misiunea NATO în apele strategice.

Aleksandr Gruşko, delegatul Rusiei la NATO, a făcut aceste comentarii vineri după ce alianţa militară vestică a anunţat trimiterea unei alte nave de luptă americane în Marea Neagră în mijlocul tensiunilor create de conflictul din Ucraina.

“Din păcate, Marea Neagră devine un loc în care puterile non-regionale au o prezenţă permanentă. Ce fac acolo este neclar”, a declarat Gruşko. “Bineînţeles, vom lua contramăsurile necesare.”

Delegatul rus a condamnat de asemenea blocul militar pentru staţionarea în apropiere de graniţele Rusiei a unor forţe în stare de alertă ridicată, prin organizarea unor exerciţii militare comune frecvente cu ţări precum Polonia sau statele baltice.

Remarcile lui Gruşko au venit ca un răspuns la o declaraţie din partea Forţelor Navale ale SUA pe regiunile Europa-Africa, conform căreia nava militară USS Donald Cook urma sa intre în Marea Neagră în cursul zilei de vineri.

Charles Hampton, comandantul USS Donald Cook, a susţinut într-o declaraţie că prezenţa navei de luptă în regiune “are doar scopul de a linişti şi, în acelaşi timp, de a demonstra angajamentul nostru de a lucra îndeaproape cu aliaţii NATO pentru a îmbunătăţi securitatea maritimă.”

Pe lângă USS Donald Cook, distrugătorul american USS Truxton, fregata USS Taylor şi alte câteva nave de luptă ale NATO au fost trimise în Marea Neagră în mijlocul crizei ucrainene.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a fentat în ultimul moment. Mişcarea sa a declanşat proteste de stradă, înnăbuşite de violenţa jandarmilor ucraineni, care au generat proteste ample pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri care au legitimizat parcursul european pe care poporul ucrainean îl doreşte.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să sprijine secesioniştii din est şi să anexeze Crimeea, lucru ce a atras o serie de sancţiuni occidentale. Kievul şi aliaţii săi vestici declară că Rusia a ajutat separatiştii din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu luptători, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are.

Situaţia este cu atât mai complicată cu cât armata rusă şi-a intensificat operaţiunile în spaţiul aerian internaţional din zona Baltică, atrăgând asupra Moscovei o serie de critici datorită unor incidente în care avioane militare ruseşti au zburat prea aproape de avioanele civile – riscul pentru coliziuni a fost cu atât mai mare cu cât avioanele ruseşti şi-au închis dispozitivele de semnalizare şi urmărire.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor