Şeful staţiei CIA din Viena, demis pentru că nu a luat în serios "Sindromul Havana"

Steag cubanez din beton ridicat în faţa Ambasadei SUA din Havana
Steag cubanez din beton ridicat în faţa Ambasadei SUA din Havana (Yamil Lage/AFP/Getty Images)

Revocarea şefului biroului CIA din Viena a evidenţiat numărul tot mai mare de cazuri de "sindrom Havana" din întreaga lume.

Misterioasa boală poartă numele capitalei cubaneze, unde simptomele acesteia au fost raportate pentru prima dată în rândul oficialilor ambasadei SUA, în 2016.

Aproximativ 200 de cazuri de sindrom Havana au fost raportate în ultimii cinci ani, extinzându-se pe fiecare continent, cu excepţia Antarcticii.

Washington Post a raportat vineri că şeful biroului CIA din Viena a fost criticat pentru că a răspuns prea lent la alertele despre apariţia sindromului în rândul personalului de informaţii.

Ziarul a citat surse descriindu-l drept sceptic cu privire la faptul că boala era autentică şi insensibil la suferinţa personalului.

Citiți și Sindromul Havana apare şi la diplomaţii americani din Viena

Zeci de persoane aparţinând personalului consular al SUA din capitala Austriei au raportat simptome, inclusiv diplomaţi, oficiali ai serviciilor de informaţii şi unii copii ai angajaţilor SUA.

Sindromul a apărut acum câţiva ani în Havana, Cuba, determinând retragerea personalului diplomatic. Apoi, cazuri ale sindromului, despre care se bănuieşte că ar fi produs de arme care folosesc unde electromagnetice, au apărut în China, Siria (în teatrul de operaţiuni) şi chiar pe peluza din faţa Casei Albe în Washington DC.

Cu toate acestea sindromul este mai vechi aşa cum insistă agenţi CIA care vorbesc despre experienţele lor din anii Războiului Rece, învinuind o putere militară nenumită a momentului - despre care mulţi analişti bănuiesc că ar fi Rusia.

În iulie, directorul CIA, William Burns, a numit un ofiţer superior al CIA care a jucat un rol principal în vânătoarea lui Osama bin Laden pentru a conduce grupul de lucru care cercetează cauza bolilor.

Burns a descris incidentele drept „atacuri”, afirmând în iulie că există „o posibilitate foarte mare” ca sindromul să fie cauzat în mod intenţionat şi ca Rusia să fie în spatele acţiunilor.