Şeful Consiliul Fiscal: Fără măsuri dure, România rămâne fără finanţare. Ţara nu trebuie guvernată după cum vor sindicatele
Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a atras atenţia, într-un interviu acordat postului B1 TV, că actuala criză bugetară a fost autoprovocată de guvernanţi. Iar dacă situaţia nu va fi redresată urgent, România riscă să piardă accesul la finanţarea externă.
În acest context, expertul a subliniat că nu se pot amâna măsurile fiscale dure, dar necesare, pentru a evita retrogradarea ratingului suveran al României. El a pledat pentru o guvernare responsabilă, în interesul cetăţenilor, dincolo de presiunile patronatelor şi sindicatelor.
Jurnalistă: A reuşit Consiliul Fiscal să facă o analiză?
Daniel Dăianu: Noi facem o analiză care, în următoarele zile, va fi făcută publică. Am primit şi o solicitare din partea Ministerului de Finanţe, potrivit legii responsabilităţii fiscal-bugetare, şi o vom realiza. Vă pot spune unele lucruri care se desprind din situaţia bugetară a României şi care vor fi examinate şi în această opinie. De pildă, este o subliniere pe care o asum şi care se va regăsi şi în opinie: criza bugetară din România este autoprovocată. Nu este cauzată în principal de un mare şoc care s-a rostogolit peste economia României.
Este drept că am avut o suită de crize după 2020: criza pandemiei, criza energiei, consecinţe ale invadării Ucrainei. Dar sub nicio formă nu se poate vorbi despre faptul că deficitul de anul trecut ar fi cauzat de asemenea crize, în principal. Iar o explicaţie jalnică, în opinia mea, pe care noi am combătut-o la Consiliul Fiscal şi am scris şi eu, de pildă, este că deficitul mare din 2024 se poate justifica prin cheltuielile de investiţii publice.
Jurnalistă: Este explicaţia dată de fostul premier.
Daniel Dăianu: Sunt consilieri ai fostului premier. Este un fals intelectual, pentru că mare parte din investiţiile publice au fost finanţate cu bani europeni.
Acum, revenind la pachet, eu cred că nici în momentul de faţă nu se înţelege urgenţa nevoii unei corecţii de amploare. O corecţie care să liniştească nu numai Comisia Europeană, ci şi pieţele financiare. Noi riscăm să ajungem în situaţia care a fost subliniată şi de premierul Bolojan, şi de ministrul Finanţelor: să nu mai avem acces la finanţare şi la refinanţare. Deci ar fi dramatic aşa ceva.
Noi avem şi o mare problemă de credibilitate. Fiindcă, dincolo de această situaţie, care nu este dificil de ilustrat cu fapte, dincolo de erori mari de gestionare a politicii macroeconomice, s-au făcut promisiuni peste promisiuni, care nu au fost onorate. Şi nu atât promisiuni neonorate, cât şi chiar minciuni, interesează şi mai mult acum şi situaţia României. Adică să nu mai ai acces la finanţare şi la refinanţare şi să fii forţat de adoptarea unor măsuri mai dure decât cele de acum.
Aş vrea să mai spun încă ceva, pentru că dumneavoastră aţi debutat acest dialog cu nemulţumirile din partea sindicatelor şi din partea patronatelor. Eu aş vrea să mai spun ceva ce eu cred că am subliniat în mod repetat: Guvernarea unei ţări nu se face pentru sindicate sau pentru patronate. Guvernarea unei ţări trebuie să se facă în interesul cetăţenilor României. Nu trebuie să fie demonizate nici sindicatele, nu trebuie să fie demonizate nici patronatele. Pe de altă parte, adevărul nu este în sânul patronatelor sau în sânul sindicatelor.
Pentru că sunt voci din rândul patronatelor care spun: „Noi vrem ca ţara să fie guvernată cum dorim noi.” Sindicatele spun: „Dom’ne, nu puteţi să adoptaţi măsuri care să intre în coliziune cu ceea ce noi considerăm că sunt interesele noastre majore.”
Deci aşa ceva nu se poate. Şi această guvernare a luat taurul de coarne. Pentru că nu mai suntem în situaţia în care să mai amânăm o serie de măsuri.
Jurnalistă: Nimeni nu ne va scăpa de aceste măriri anunţate, principalele schimbări fiscale pregătite de guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Ne spuneau guvernanţii, ministrul Finanţelor, despre impactul tuturor acestor măsuri, evaluat la 1,23% din PIB anul acesta, 3,75% anul viitor. Deci vreo 10 miliarde anul acesta, vreo 90 de miliarde anul viitor. Reuşim să dăm realmente acel semnal, dar şi vom vedea aceste efecte?
Daniel Dăianu: Execuţia bugetară în acest an nu arată bine. Cifrele pentru primele 5 luni sunt deja publice, dar avem şi unele date care sugerează o execuţie la 6 luni care ar putea să ducă, dacă nu se iau măsuri, deficitul bugetar în acest an peste cel prognozat de Comisie. Ceea ce, cu atât mai mult, reclamă un pachet foarte serios.
Şi ceea ce s-a anunţat de către Guvern este un program dur. Se vorbeşte despre o reducere, mă rog, în jur, cum aţi spus şi dumneavoastră, de 1,25% din PIB – deficit bugetar. Aproximativ 24 miliarde de lei, dar nu sunt considerate efecte de rundă a doua.
Nu vreau să intru în detalii tehnice. Iar pachetul ar fi mult mai sever în anul care vine. Şi întrebarea dumneavoastră este legitimă: Este suficient ca să evităm un downgrade, adică o retrogradare a riscului suveran al României? În opinia mea, dacă vom reuşi să realizăm acest pachet, care înseamnă şi durere – durere, nu se poate altfel. Pentru că nu poţi, în esenţă, ajustarea deficitului bugetar priveşte diminuarea cererii agregate interne. Diminuarea absorbţiei interne, adică sunt afectate venituri ale oamenilor şi încasări ale firmelor. Nu se poate altfel, deci nu se poate altfel.
Eu cred că este foarte probabil să evităm o retrogradare a riscului suveran, foarte probabil. Important este să se evite totodată o dezordine socială. Şi asta contează foarte mult. Şi aici se va verifica totuşi gradul în care oamenii, în general, cetăţenii, patronatele, sindicatele, înţeleg că nu există cale alternativă. Cei care, în continuare, persistă în a spune că corecţia se poate – de ce nu? – mai mult pe partea de cheltuieli, de fapt trăiesc într-o altă realitate şi, de fapt, abuzează de ideologie, abuzează de un fundamentalism care nu ajută politica economică de la noi.
