Şefa UNJR: Este periculos să izolezi anticorupţia sau să o identifici cu justiţia şi statul de drept

"O fac cu plăcere, în condiţiile în care declaraţia şi reacţiile ce i-au succedat au fost extrem de interesante. O primă remarcă este aceea că presa s-a focusat, din nou, doar pe declaraţiile ce privesc continuarea luptei împotriva corupţiei, ignorând şi neexplicând contextul în care au fost spuse", a scris, pe reţeaua de socializare, Dana Gîrbovan.

În primul rând, preşedintele UNJR a punctat că declaraţiile vizând lupta anticorupţie făcute de Merkel au fost precedate de declaraţii privind întărirea statului de drept şi îmbunătăţirea sistemului de justiţie.

"Am discutat despre statul de drept, despre sistemul de justiţie. Am văzut că există progrese în domeniul combaterii corupţiei. Ştim că guvernul Dacian Cioloş urmăreşte cu prioritate acest subiect, că vrea să obţină bunăstarea populaţiei din România" a declarat Merkel în deschiderea conferinţei, stabilind în acest mod cadrul discuţiilor.

Ordinea menţionată de Merkel este, potrivit şefei Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, pe cât de firească pe atât de importantă: stat de drept > sistem de justiţie > lupta anticorupţie.

"Este nu doar artificial, ci şi periculos, să izolezi anticorupţia sau să o identifici cu justiţia şi statul de drept. O justiţie funcţională şi o luptă anticorupţie eficientă nu se poate duce decât atunci când ai un stat de drept puternic. Acesta îţi asigură o justiţie independentă şi eficientă, în cadrul căreia, alături de alte infracţiuni, este combătută şi corupţia. Stat de drept, însă, implică şi egalitate în faţa legii, transparenţă, legislaţie accesibilă, previzibilă şi stabilă, responsabilitate instituţională etc.

Insist în sublinierea acestor nuanţe, pentru că în spaţiul public românesc diverşi formatori de opinie şi analişti echivalează tot mai des justiţia cu anticorupţia, iar cerinţa respectării stricte a regulilor şi drepturilor omului este înlocuită cu teoria "pagubelor colaterale". Realitatea este că infracţiunile de corupţie, la fel ca toate infracţiunile, trebuie anchetate după regulile specifice dreptului penal şi de procedură penală. Asta pe de-o parte.", a afirmat Dana Gîrbovan.

Pe de altă parte, şefa UNJR a evidenţiat că problemele sistemului de justiţie sunt mult mai multe si mult mai complexe decât cele specifice luptei anticorupţie. Aceste probleme complexe afectează activitatea întregului sistem de justiţie, inclusiv lupta anticorupţie.

"Reamintesc aici, în trecere doar, deficienţe la nivel de resurse umane, sistem informatic învechit, probleme legate de transparenţă, lipsa unei evaluări eficiente a magistraţilor, legislaţie impredictibilă etc. Îmbunătăţirea actului de justiţie necesită garantarea independenţei magistraţilor de orice influenţe din afară, fie că ar veni de la servicii secrete, politicieni sau oameni de afaceri, atât la nivel personal, cât şi la nivel de sistem", a atras atenţia Dana Gîrbovan.

Ca atare, şefa UNFR subliniazcă că, dacă cineva doreşte să emită analize şi opinii credibile despre anticorupţie şi justiţie, trebuie în primul rând să privească lucrurile detaşat şi în perspectivă.

"Tot privind în anasamblu, vedem că oricâte eforturi ar depune justiţia şi oricât de importante ar fi rezultatele, nu este suficient pentru combaterea corupţiei. Corupţia nu poate fi combatută doar de justiţie, prin mijloace punitive ce acţionează când răul e de multe ori deja făcut.

Combaterea corupţiei implică un efort interinstituţional real şi metode conjugate pentru a-i elimina cauzele. Astfel, e nevoie de transparenţă, de legi clare, de reducerea birocraţiei, de educaţie", a mai precizat Dana Gîrbovan.

Cadrul discutiilor setat de Merkel este reţeta care a creat democraţiile puternice şi a adus prosperitate propriilor cetăţeni. În acelaşi cadru ar trebui să se poarte discuţiile şi la noi dacă ne dorim prosperitate, a fost concluzia la care a ajuns preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România.