Reînvestirea Codruţei Kovesi. "Este absolut halucinant. Presiunile făcute pe ministrul Justiţiei sunt de neacceptat"

Într-un interviu acordat recent, noul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, a lăsat să se înţeleagă că şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, ar putea să nu mai fie reînvestită în funcţie anul viitor, când îi expiră mandatul, în ciuda performanţelor sale, pentru a nu adânci discuţiile contradictorii din societate, o societate "destul de antagonică", şi pentru a o feri de critici.

Declaraţiile noului ministru au declanşat ample controverse în spaţiul public, astfel că, a doua zi, într-un alt interviu, Raluca Prună a revenit cu precizări pe acest subiect din care reiese că "ia categoric în calcul reînvestirea doamnei Kovesi".

Pe de altă parte, sunt voci care cer ca nominalizarea să nu plece din start de la ideea unei reînvestiri, ci, din contră, de la ideea de competiţie între candidaţi, iar printre aceste voci se numără şi preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan.

"Este absolut halucinant să vezi cum persoane din presă şi societatea civilă, care spun că susţin statul de drept şi justiţia, atunci când vine vorba de nominalizări în domeniul justiţiei renunţă la principii şi proceduri în favoarea unor persoane preselectate de ei, rezultat al unei evaluări pur personale, lipsite de transparenţă.

Am văzut aceeaşi abordare neprincipială şi în cazul precedentei propuneri pentru funcţia de ministru al Justiţiei, când aceste persoane - foarte vocale azi - au fost tăcute în a chestiona calitatea profesională a nominalizării, iar acum văd că se discută în aceiaşi parametrii faţă de numirea viitorilor procurori şef, când iar nu se vorbeşte despre proceduri, ci despre persoane", a declarat Dana Gîrbovan.

În opinia şefei asociaţiei de magistraţi, "presiunile făcute pe actualul ministru al Justiţiei, pe cine să propună deja pentru anul viitor (!) la conducerea DNA, sunt, în acest context, de neacceptat şi un atentat la independenţa justiţiei".

UNJR a spus şi în 2013 că România şi-a asumat o procedură transparentă de numire a procurorilor şi aceasta trebuie respectată. Această procedură "a propus-o Comisia Europeană şi a fost acceptată de guvernul român, care şi-a asumat-o", a declarat preşedinta uniunii de magistraţi de la vremea respectivă, Natalia Roman.

Respectarea acestor proceduri a fost menţionată şi în raportul MCV, în care s-a cerut îmbunătăţirea procedurii de selecţie şi creşterea numărului de candidaţi.

"Pe lista finală a candidaţilor propuşi figurau câteva persoane cu rezultate bune în domeniul anticorupţiei. Cu toate acestea, la rezultatul global nu s-a ajuns în urma unui proces transparent, conceput să permită verificarea calităţilor candidaţilor şi derularea unei competiţii reale", s-a arătat în raportul din ianuarie 2014.

Dana Gîrbovan este de părere că experienţa numirilor din 2013, care au fost făcute în baza unor înţelegeri politice, trebuia să fi fost o lecţie din care să înveţe cu toţii.

"O instituţie îşi păstrează credibilitatea dacă nu abdică de la principii în favoarea persoanelor. Acelaşi lucru e valabil şi pentru presă şi societatea civilă. În 2013 toată societatea civilă şi presa autointitulată ca pro stat de drept denunţa blatul politic făcut pentru numirile în funcţii de conducere la parchete. Mă aştept ca aceleaşi principii să le guverneze acţiunile şi în noul an. Reamintesc că nu este vorba de o singură numire, ci de intreaga echipă ce va conduce Parchetul General, DNA şi DIICOT.

O procedură de selecţie reală se bazează pe transparenţă şi egalitate de şanse, pentru ca cei mai buni să aibă încrederea de a se înscrie. Altfel, ar fi de preferat ca aceşti înverşunaţi apărători a ceea ce cred ei că e justiţia să renunţe la dubla măsură şi să susţină deschis variantă clasică a numirilor în funcţiile de vârf la parchete, făcute în urma înţelegerilor politice ori subterane", a subliniat Dana Gîrbovan.