Livia Stanciu trage un semnal de alarmă. "Există încă politicieni care îşi doresc o justiţie controlată"

De fapt, numărul atacurilor la adresa independenţei Justiţiei a crescut constant. Dacă în 2014, CSM a înregistrat 14 astfel de atacuri, în 2015 numărul s-a dublat, ajungând la 28 - 12 atacuri au vizat judecătorii şi instanţele, 16 procurorii şi parchetele.

"Justiţia, sistemul judiciar, a dovedit într-o foarte mare măsură că doreşte să impună respectarea legii la nivel naţional, că îşi doreşte ca România să ajungă un stat onorabil la nivelul standardelor europene. Cu toate acestea, din păcate, corelativ am asistat şi încă mai asistăm la atacuri extrem de dure la adresa magistraţilor, procurori sau judecători, care au instrumentat dosare extrem de importante, atacuri prin care s-a urmărit decredibilizarea acelor magistraţi, a activităţii lor, pentru a se pune eventual sub semnul îndoielii onestitatea acelor colegi, atacuri care nu au făcut altceva decât să ne descalifice ca ţară şi să slăbească încrederea uneori a partenerilor externi vizavi de ce se întâmplă în ţară", a declarat Livia Stanciu, citată de Hotnews.ro.

Şefa Înaltei Curţi a apreciat însă că CSM a demonstrat, în 2015, că este "o instituţie matură" care a reacţionat prompt şi a dovedit "toleranţă zero" faţă de atacurile la adresa independenţei sistemului judiciar. De altfel, inclusiv CSM a fost atacat de către cei care au formulat atacuri la adresa magistraţilor şi, cu toate acestea, "CSM a mers mai departe, a rămas ferm pe poziţii".

"Au fost atacuri dure care prin numărul mai mare faţă de anii anteriori au fost direct proporţionale cu numărul persoanelor influente trimise în judecată, în cazul cărora s-a dovedit în final că se fac vinovate de faptele pentru care au fost deferite judecăţii. Probabil că sigur încă mai există politicieni care îşi doresc o justiţie controlată şi noi toţi trebuie să facem front comun împotriva unui astfel de fenomen.

Ştim foarte bine că presiuni asupra justiţiei se pot face nu numai prin acele vorbe, prin atacurile la adresa magistraţilor, ci şi chiar prin încercări de modificare a unor legi de organizare şi funcţionare a sistemului judiciar. Atunci, cu atât mai mult trebuie ca întreg sistemul judiciar cu privire la aceste aspecte să adopte o atitudine extrem de responsabilă vizavi de modalitatea în care regândim modificarea unor dispoziţii din aceste legi", a subliniat Livia Stanciu.

Mai mult, şefa Curţii Supreme a amintit că au avut loc atacuri dure inclusiv cu privire la celeritatea soluţionării unor cazuri, spunându-se că ţine de culoarea politică a inculpaţilor - deşi completul de judecată este cel care îşi stabileşte modalitatea în care înţelege să îşi desfăşoare acea cercetare.

"Dacă dorim să avem o justiţie modernă în România, trebuie ca şi celelalte puteri ale statului să înţeleagă că separaţia puterilor în statul de drept nu înseamnă antagonismul acestor puteri, să avem în vedere că interesul public nu este servit prin suspiciune şi acuze reciproce sau prin încercarea reprezentanţilor statului de a-şi ascunde eşecurile prin culpabilizarea celorlalţi.

Cred că este momentul ca toate puterile statului să acţioneze complementar, să se înţeleagă că sistemul judiciar, pentru a avea o jurisprudenţă unitară, are nevoie de dispoziţii legale moderne, coerente, eficiente, are nevoie de resurse materiale şi umane care să îi permită să atingă standardul de calitate pe care România s-a obligat a-l face prin diferite documente internaţionale", a atras atenţia şefa ÎCCJ.

"Desigur ca şi noi avem nevoie de coerenţă, de echilibru, de cooperare şi nu de confruntare, decât de o confruntare de idei, între toate instituţiile statului care compun acest sistem judiciar, pentru că doar dialogul deschis poate asigura o activitate eficientă şi una clară, coerentă", a mai precizat Livia Stanciu.