Scena lumii prin ochii critici ai lui Hegel - Citate

Georg W. Friedrich Hegel (născut la 27.08.1770 la Stuttgart - decedat la 14.08.1831 la Berlin) a fost un eminent filozof al secolului al XIX-lea, ce vine dintr-o familie protestantă care a putut să-i ofere o bună educaţie. La 5 ani învăţa declinările în latină, la 8 ani citea Shakespeare, iar la 10 ani tatăl său i-a dat lecţii de geometrie şi astronomie. Tragediile greceşti erau lectura favorită, interesându-l fizica, botanica şi logica. A tradus din cultura greacă, făcut note de literatură, estetică, matematică, fizică, teoria culorilor, pedagogie, psihologie, teologie şi filozofie. A urmat Facultatea de Teologie, a dat meditaţii private, după care a devenit director de liceu, editor al unui ziar, iar în cea mai mare parte din cariera sa a fost profesor universitar la Heidelberg (1816-1818), apoi la universitatea din Berlin până la finalul vieţii.

Este considerat unul dintre cei mai importanţi filozofi din istorie, reprezentând curentul idealist german. Citatele lui Hegel se referă la spirit, formarea lui, perfecţiune, filozofia naturii, drept şi istorie. În cărţile şi citatele sale vorbeşte în special despre ”libertate”, acestea fiind răspândite atât în rândul filozofilor, cât şi al oamenilor cu bună educaţie. S-a afirmat că Hegel are o exprimare pretenţioasă şi greu de pătruns, fapt care i-au atras critici, Schopenhauer fiind unul dintre adversarii săi. Cu toate acestea, mulţi cercetători cred că formele de interpretare a filozofiei sale nu s-au epuizat şi că au perspective în viitor.

Hegelianismul devine în Germania marea filozofie a epocii; ideile sale sunt reluate de numeroşi discipoli, deoarece Hegel s-a ocupat de o plajă destul de mare a filozofiei ca: filozofia dreptului, estetică, filozofia istoriei, istoria filozofiei, filozofia religiei, iar teoria sa a statului devine filozofia politică oficială a Prusiei.

Principalele opere ale gânditorului: „Fenomenologia spiritului", „Ştiinţa logicii", „Filozofia dreptului" şi „Filozofia religiei". Hegel a scris mai mult de 30 de cărţi şi eseuri, care au propus noi idei filozofice, fiind apreciate de contemporanii săi şi modificate de adepţi.

Câteva din multitudinea de citate

- Omul este crescut pentru libertate

- Scopul principal al educaţiei este de a face dintr-o persoană o creaţie independentă, adică o creaţie cu voinţă liberă.

- Limitarea libertăţii este inacceptabilă în ordinea morală.

- Nu există decât o singură greşeală: teama de a greşi.

- Răspunsul la întrebările pe care filozofia le lasă fără răspuns este că acestea trebuie puse în mod diferit.

- Împărăţia artelor frumoase este imperiul spiritului absolut.

- Istoria este progresul conştiinţei libertăţii.

- Istoria lumii este o curte de judecată

- Frumosul şi adevărul sunt identice.

- Poporul este acea parte dintr-un stat care nu ştie ce vrea.

- Ceea ce se numeşte frica de eroare se face mai curând cunoscută ca fiind frica de adevăr.

- Eu sunt pură intuiţie.

- Raţiunea este esenţa universului. Concepţia lumii este absolut raţională.

- Fii o persoană şi respectă-i pe ceilalţi ca persoane.

- Mama este geniul copilului.

- A fi independent de opinia publică este prima condiţie formală pentru a realiza ceva grozav.

- Cine visează să înfăptuiască ceva măreţ, trebuie mai întâi să-şi verifice forţele şi limitele. Cine vrea totul dintr-o dată nu doreşte în realitate nimic şi nu va realiza nimic.

- Sunt liber când sunt cu mine însumi.

- Cel ce învinge furia, învinge duşmanii.

- Istoria trebuie să înceapă cu imperiul chinez, cel mai vechi, care oferă informaţii.

- Artistul aparţine timpului său, trăieşte din moravurile şi obiceiurile acestui timp, îi împărtăşeşte concepţiile şi reprezentările

- Adevăratele tragedii nu rezultă din confruntarea dintre drept şi nedrept. Ele provin din conflictul dintre două drepturi.

- Salutaţi durerea dacă este o cauză a pocăinţei.

- Pentru că Dumnezeu este omnipotent, el este în noi toţi şi apare în conştiinţa fiecăruia şi acesta este spiritul universal.

- O idee este întotdeauna o generalizare şi generalizarea este o caracteristică a gândirii. A generaliza îndeamnă să gândeşti.

- Omul nu este nimic altceva decât suma faptelor sale.

- Nimic grandios în lume nu s-a realizat fără pasiune.

- Cine visează să înfăptuiască ceva măreţ, trebuie mai întâi să-şi verifice forţele şi limitele. Cine vrea totul dintr-o dată, nu doreşte în realitate nimic şi nu va realiza nimic.

- Muzica se adresează interioriorului persoanei; ea este arta afectivităţii care acţionează nemijlocit asupra sentimentului însuşi.

- Adevărul cuprinde numai idei, pe când frumosul cuprinde idei manifestate în materie sensibilă.

- Opera de artă... este în chip esenţial o întrebare, un cuvânt adresat inimii care-i răspunde, un apel către suflete şi spirite.

- Dacă aruncăm o privire asupra istoriei, ne convingem că faptele oamenilor îşi au originea în nevoile, pasiunile, caracterele şi talentele lor şi ne imprimă credinţa că asemenea nevoi, pasiuni şi interese constituie singurul izvor al acţiunilor.