Scandalul Legii 221

Se pare ca statul roman esueaza din nou sa redobandeasca macar un dram de deminitate: fostii persecutati politic din perioada regimului comunist (fosti detinuti politic, fosti deportati, etc.) nu mai pot cere despagubiri in justitie pentru ceea ce au patimit sub regimul comunist din Romania. Aceasta deoarece Curtea Constitutionala a admis la sfarsitul anului trecut exceptia ridicata de Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice considerand ca fiind neconstitutional principalul articol din Legea 221/2009, lege care da dreptul la despagubiri.

Scurt istoric al Legii nr. 221/2009

Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, a fost initiata in anul 2006 de catre Monica Macovei, care la acea data indeplinea functia de Ministru al Justitiei, insa demersurile legislative nu au fost incepute in anul 2006, ci de abia in 2007, cand, la 20 noiembrie, proiectul de lege a fost transmis Senatului si a fost adoptat cu o larga majoritate de acesta la data de 12 mai 2008. Proiectul de lege adoptat de Senat a fost transmis Camerei Deputatilor la data de 17 iunie 2008, fiind adoptat de aceasta, in calitate de Camera decizionala, exact un an mai tarziu,12 mai 2009, cu 212 voturi "pentru", 2 "contra" si 4 abtineri. Pe 30 iunie 2009 noua lege a fost promulgata de presedintele Traian Basescu. Incepand cu data publicarii in Monitorul Oficial, 2 iunie 2009, fostii persecutati politic se puteau adresa instantelor de judecata pentru a cere despagubiri.

Astfel, cum era de asteptat, pe rolul instantelor de judecata au fost introduse procese avand ca obiect despagubirile solicitate in baza Legii nr. 221/2009, reclamanti fiind atat fosti persecutati politic, cat si descendenti ai acestora, care, multi dintre ei au simtit ei insisi intimidarea, umilirea si stigmatizarea ce le-a fost impusa de regimul comunist. Pe cale de consecinta, instantele romane au inceput sa pronunte hotarari favorabile acordandu-le despagubiri in temeiul Legii 221 pentru suferintele indurate. Insa, aceasta stare de fapt nu avea sa dureze prea mult.

In luna martie 2010, Statul Roman ce avea calitatea de parat in procesele mai sus amintite, fiind reprezentat prin Ministerul Finantelor Publice, a ridicat exceptia de neconstitutionalitate a art. 5 aliniatul 1 litera a) din lege in cadrul unora dintre dosarele aflate pe rolul Tribunalului Constanta. Trebuie mentionat ca articolul 5 este exact articolul pilot al legii.

Pe langa aceasta, la data de 30 iunie 2010, exact la un an de la promulgarea Legii 221, guvernul Boc emite ordonanta de urgenta nr. 62 prin care se modifica Legea 221 si se limiteaza dreptul instantelor de a acorda despagubiri mai mari de 10.000 de euro pentru fostii persecutati politic. Aceasta in conditiile in care era cunoscut faptul ca fusese sesizata Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea 221.

In aceste conditii, Avocatul Poporului sesizeaza in mod direct Curtea cu privire la neconstitutionalitatea OUG nr. 62/2010, aceasta urmand a se pronunta cu privire la ambele exceptii. Acesta este momentul la care, pe parcursul a doua zile, destinul, sau judecatorii, s-au jucat cu sentimentele fostilor persecutati politic si in final cu totii sau doar judecatorii si-au batut joc de acesti oameni ale caror vieti au fost deja mutilate de un regim ticalos.

La 20 octombrie 2010, judecatorii Curtii Constitutionale decid ca OUG nr. 62/2010 este neconstitutionala – motiv de bucurie pentru reclamantii din dosarele Legii 221, intrucat problema plafonarii despagubirilor disparea.

La 21 octombrie, aceiasi judecatori ai Curtii Constitutionale dau inca o decizie, de aceasta data diametral opusa: este admisa exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Statul Roman (prin Ministerul Finantelor Publice) referitoare la prevederile art. 5, aliniatul 1, litera a) din Legea nr. 221/2009, in procesele prin care fosti persecutati politic solicita despagubiri.

Potrivit art. 5, aliniatul 1, litera a): Orice persoana care a suferit condamnari cu caracter politic in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 sau care a facut obiectul unor masuri administrative cu caracter politic, precum si, dupa decesul acestei persoane, sotul sau descendentii acesteia pana la gradul al II-lea inclusiv, pot solicita instantei de judecata, in termen de 3 ani de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, obligarea statului la: a) acordarea unor despagubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare.

Practic, prin decizia data la 21 octombrie, Curtea Constitutionala a eliminat articolul esential din Legea 221/2009, lasand-o golita de continut in proportie de 99%.

Ar fi de mentionat faptul ca aspectele invocate in motivarea exceptiei de neconstitutionalitate de catre Statul Roman au fost infirmate decatre Curte, insa aceasta a gasit, de la sine putere, alte elemente de neconstitutionalitate - discutabile din punct de vedere juridic. In cadrul procedurii in fata Curtii, Tribunalul Constanta – cel in fata caruia a fost invocata exceptia - considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.

Potrivit prevederilor legale, incheierile de sesizare ale Curtii au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate, insa acestia nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei.

Ar mai fi de asemenea de mentionat faptul ca paralel cu sesizarea Curtii Constitutionale cu cele doua exceptii, prin intermediul unei anumite parti a presei, s-a incercat sensibilizarea judecatorilor Curtii, prin publicarea in presa a faptului ca unii fosti detinuti politici au obtinut prin intermediul justitiei sume mult prea mari, incercandu-se in mod vadit denigrarea actiunilor legale introduse in baza Legii 221. Campania din presa amintita starnea antipatie fata de fostii persecutati politic, unii dintre acestia ajungand chiar sa fie numiti, in mod cu totul si cu totul inexplicabil pentru aceia care mai stiu o farama de adevar si de istorie - tortionari. Aceasta campanie aparent inexplicabila a unei categorii a presei a putut fi explicata dupa ce a fost publicata in Monitorul Oficial motivatia deciziei de neconstitutionalitate cu privire la art. 5, cu atat mai mult cu cat in sesizarile de neconstitutionalitate ale Ministerului de Finantelor Publice se faceau referiri la sumele foarte mari acordate drept despagubiri de catre unele instante, in opinia contestatarilor, statul facand un efort financiar foarte mare cu respectivele despagubiri.

Nici o reactie...

Declararea ca neconstitutionale a prevederilor principalului articol din Legea 221, precum si efectele pe care le are acest fapt asupra celor care au avut curajul sa infrunte teroarea comunista sacrificandu-si vietile, nu au reprezentat un subiect important.

Citeam intr-un comentariu legat de scandalul Legii 221 ca "victimele comunismului au mai murit odata" si poate ca odata cu ele a murit si una dintre tot mai putinele noastre sanse de a ne recunoaste si respecta valorile, de a ne curata ca neam si de a pasi inainte cu capul sus.

Stirea nu a fost considerata atat de importanta si a fost repede data uitarii de catre mass-media; a existat o tacere totala din partea clasei politice, a intelectualilor - chiar a acelora care condamna fostul regim, din partea organizatiilor neguvernamentale; presedintele Romaniei, Traian Basescu, s-a complacut de asemenea intr-o tacere totala.

Stirea ar fi trebuit sa tina primele pagini ale ziarelor sau cel putin asa ar fi trebuit sa se intample intr-o democratie adevarata, nu ne referim aici doar la niste despagubiri, ci la semnificatia unui astfel de gest intr-un stat care ar trebui sa se straduie sa isi regaseasca demnitatea pierduta in anii grei de stapanire a unui regim criminal. Poate ca tocmai acesti oameni mai reprezinta, atatia cati mai sunt, din ce in ce mai putini, acea demnitate, iar faptul ca noi, in prezent, nu acordam importanta unui astfel de fapt si il dam repede uitarii, spune multe despre noi.

Au existat si exista unele incercari

Potrivit prevederilor Constitutiei, atunci cand Curtea Constitutionala constata ca fiind neconstitutionale dispozitiile unei legi, acestea isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca, in acest interval, Parlamentul nu pune de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. Pe durata acestui termen, dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.

Decizia Curtii Constitutionale referitoare la prevederile art. 5 aliniatul 1, litera a) a fost publicata la data de 15 noiembrie 2010, data de la care incepea sa curga termenul de 45 de zile mentionat mai sus, termen in care parlamentarii aveau posibilitatea sa amendeze aceasta lege, astfel incat ea sa fie din nou aplicabila.

In data de 17 decembrie 2010, la Timisoara, a fost organizata de catre Asociatia Fostilor Detinuti Politici Timis, Asociatia Fostilor Deportati in Baragan, Baroul Timis si Societatea Timisoara, o dezbatere publica pornind de la premisa ca societatea romaneasca are datoria morala de a repara nedreptatile savarsite de regimul comunist semenilor nostri, ale caror destine au fost ireversibil mutilate in ultimii 65 de ani, aceasta datorie simbolica fiind dublata de o obligatie de reparatie juridica, legala, concreta.

Dezbaterea s-a dorit a fi una desfasurata alaturi de parlamentarii de Timis pentru ca prin intermediul lor mesajul organizatorilor sa poata avea un efect imediat, sa se determine o amendare a Legii 221 in termenul de 45 de zile pe baza solutiilor gasite in cadrul dezbaterii la care au participat avocati cu experienta care s-au confruntat in mod direct in activitatea lor cu astfel de cauze.

Cu toate acestea, parlamentarii de Timis nu au fost prezenti la dezbatere.

Le ramane astfel avocatilor misiunea de a cauta si gasi cai concrete, artificii legale in favoarea fostilor persecutati, in speranta ca nu este inca totul pierdut.

O lovitura data celor care s-au opus cu adevarat regimului comunist - fosti detinuti politic, fosti deportati, etc.

Modul in care a fost ingropata Legea 221 este unul cu totul absurd si perfid, aceasta lege, adoptata aproape in unanimitate de catre Parlament in 2009, o lege care pentru multi a venit prea tarziu, avea menirea de a face, chiar daca foarte tardiv, o oarecare dreptate celor care au avut curajul sa patimeasca constient opunandu-se “fiarei rosii”. Putini dintre noi si mai ales din generatia tanara mai stim de ei, de idealurile lor, de felul lor de a fi, de drama vietilor lor, pentru ca daca am cunoaste cu adevarat toate acestea, i-am respecta.

“Murim pe capete!” afirma domnul ing. Teodor Stanca, presedintele Asociatiei Fostilor Detinuti Politici – filiala Timis, in cadrul dezbaterii amintite mai sus, aratand cu tristete ca atitudinea statului roman este o umilire poate chiar mai mare decat ce s-a intamplat in trecut; din zecile de mii de fosti detinuti politici mai traiesc la ora actuala in jur de 4.000.

Practic, prin decizia Curtii Constitutionale supravietuitorii, fosti persecutati politic, si rudele lor, nu mai au dreptul sa solicite despagubiri. Este cu totul ironic si absurd ca in motivarea deciziei sale, Curtea apreciaza ca “acordarea de despagubiri pentru daunele morale suferite de fostii detinuti politici, astfel cum a fost reglementata prin art.5 alin.(1) lit.a) teza intai din Legea nr. 221/2009, contravine art.1 alin.(3) din Legea fundamentala privind statul de drept, democratic si social, in care dreptatea este valoare suprema.” Ne intrebam daca Curtea Constitutionala mai este ceea ce ar trebui sa fie - ultimul garant al statului de drept si a respectarii Constitutiei.

Citeam intr-un comentariu legat de scandalul Legii 221 ca “victimele comunismului au mai murit odata” si poate ca odata cu ele a murit si una dintre tot mai putinele noastre sanse de a ne recunoaste si respecta valorile, de a ne curati ca neam si de a pasi inainte cu capul sus.