Sărbătoarea Zilei Româno-Canadiene din Kitchener lasă impresii de neuitat

Pe lângă muzica tradiţională, jocurile populare şi mâncarea specific românească, cei prezenţi la eveniment au avut prilejul să ia contact cu diverse firme româno-canadiene locale şi cu oameni de afaceri.

Muzica, portul şi dansurile populare, reprezentând aproape toate zonele ţării şi Moldova au fost la loc de cinste prin participarea ansamblului Mărţişor şi Muzidava, ansamblului Moldovioara, dansatorilor români Banatul, ARTA, ansamblului de dansuri Doina din Hamilton şi formaţiei Hi Trend.

Printre soliştii de muzică populară şi uşoară s-au numărat: Marinela Zegrean Istici, Anna-Maria Toma, Anca Toma-Scarr şi Roman Scarr, Alex Pascu, Tatiana Drozdova, precum şi Toni şi Alex Ciobanu la taragot.

În program a fost inclus, de asemenea, dansul modern prin Waterloo School Dance cu Alexandra Sevastianova.

Copiii de la şcolile de limbă română locale (Şcoala Română Ansamblul St Louis şi Forest Hill Şcoala Română) au pregătit un frumos recital de poezii şi dansuri, urmat de o minunată paradă a costumelor tradiţionale româneşti.

La deschiderea oficială a evenimentului au participat consulul general al României în Toronto, dl Mugurel Stănescu împreună cu soţia, cât şi oficialităţi canadiene: ministrul Turismului şi al afacerilor externe, Hon. Bardish Chagger, membri ai parlamentului pentru zona Kitchener: Raj Saini şi Harold Albrecht, precum şi Daiene Vernile, membru al parlamentului provincial. După deschiderea oficială, a urmat o horă tradiţională, la care membrii Comunităţii Române au invitat şi oaspeţii oficiali.

În premieră, invitaţi din ţară

Surpriza acestei ediţii a constituit-o colaborarea în premieră cu Centrul pentru păstrarea tradiţiilor româneşti din Cluj, prezentă la eveniment prin formaţia Ceteraşii de la Gherla, grup compus din Gabriel Bunea la vioară, Ioan Tigoan la saxafon şi Marcel Costea la orgă, care au susţinut un program folcloric românesc autentic. De asemenea, dl Ioan Bruchental a adus de peste mări şi ţări o mini-expoziţie de artizanat şi obiecte sculptate culese în desele pelerinaje pe la sate. A vorbit apoi despre obiceiuri şi tradiţii româneşti, cât şi despre portul popular tradiţional.

Radu Secăşan, directorul ziarului de diasporă, Agenda Românească, a fost cel care, în urma unei vizite efectuate anul trecut în ţară, a făcut posibilă această infuzie de tradiţie strămoşească în realitatea canadiană. Acesta a afirmat: "am semnat un protocol de colaborare cu Centrul pentru păstrarea tradiţiilor româneşti din Cluj Napoca. Marinela Zegrean Istici este directoarea institutului şi Ion Bruchental este persoana care merge şi culege folclorul pe teren, pe la sate. Pe baza acestui protocol, ei aduc folclorul, aici în Canada. Totodată, aduc din ţară obiecte tradiţionale, cât şi diferite materiale pe care le culeg, le arhivează şi le păstrează. În acest an vor avea un mini turneu în provincia Ontario. Este un început, şi sperăm să putem continua şi în viitor".

Marinela Zegrean Istici, cântăreaţă de muzică populară şi manager al Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Cluj a avut amabilitatea să ne spună câteva cuvinte despre felul cum au fost primiţi de publicul de peste mări şi ţări: "Este minunat pentru că aici ne-am întâlnit cu românii noştri din Canada. Bucuria este cu atât mai mare cu cât am observat dragostea domniilor lor pentru tradiţiile româneşti, pentru folclorul tradiţional românesc, pentru că i-am simţit că au pulsat la toate reprizele muzicale care au reprezentat de fapt zonele folclorice din toată România. Este minunat. Dorim tuturor românilor La Mulţi Ani, multă sănătate şi tot binele din lume.

Tradiţia este pentru mine un lucru sfânt. Spun asta pentru că provin dintr-o familie care îmbrăţişează tradiţia populară de la mic până la mare. Aşa că de mică m-am ocupat de ceea ce înseamnă promovarea şi transmiterea culturii şi a tradiţiilor, a obiceiurilor şi a datinilor generaţiei tinere. Lucrând 30 de ani în învăţământ a fost pentru mine foarte frumos ca la orele opţionale să mă ocup de folclorul tradiţional din zona de unde proveneau elevii mei. Cu atât mai mult, de 3 ani încoace sunt consultant artistic la centrul judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradiţionale Cluj. Această instituţie prestigioasă de cultură se ocupă de conservarea şi promovarea a tot ce înseamnă cultură tradiţională, aşadar un suflet românesc, un suflet adevărat românesc iubeşte cultura tradiţională că doar prin tradiţii putem ajunge la identitate."

Dl Ion Bruchental a ţinut să adauge: "participarea la acest eveniment face parte dintr-un proiect mai amplu, prin care arătăm că tradiţiile din ţară nu au murit şi aducem aici în Canada aceste mărturii. M-am bucurat enorm să văd că românii din zonă care s-au adunat aici în număr mare, au o receptivitate faţă de tot ce este tradiţie populară".

Întâlniri cu scriitori români din diaspora la standul de cărţi

Participanţii la acest amplu eveniment au avut ocazia să întâlnească la standul de cărţi câţiva dintre scriitorii români din diaspora. Au participat Andreea Demirgian, autoarea îndrăgitelor cărţi pentru copii: "La ce visează oamenii de zăpadă. Călătorie prin curcubeu şi Prinţul Lalea şi muzica lumii" şi Magdalena Manea, cunoscută de mulţi prin articolele interesante ale blogului Foaie de Drum Lung, în care surprinde cu fineţe instantanee de zi cu zi, dar şi dinamica evoluţiei în timp a comunităţii româneşti. Printre cărţile aflate pe stand am remarcat primul volum publicat, intitulat “De la mine la Toronto” (From Me to Toronto) şi "O Iubire imposibilă" (An impossible Love).

Redăm mai jos, câteva din impresiile stârnite de acest eveniment, văzute prin prisma scriitoarei Magdalena Manea: "literatura românilor din diaspora abia acum începe, de abia s-a născut, nu putem spune mare lucru, îi dorim să fie sănătoasă, să crească mare şi frumoasă. Evenimentul a fost o frumuseţe, o bogăţie de culori, un univers întreg. Am văzut pentru prima oară români îmbrăcaţi în costume naţionale din toate zonele ţării. Să aud toată muzica posibilă este un lucru extraordinar".

Iubitorii de carte românească, vor avea a doua şansă să întâlnească un grup mai larg de scriitori din diaspora la Târgul de carte, organizat de firma Tradicios, pe data de 17 iunie, la Centrul Cultural Francez din Toronto.

"Un suflet adevărat românesc iubeşte cultura tradiţională că doar prin tradiţii putem ajunge la identitate" - Marilena Zegrean Istici

Pictura românească prezentă prin artistul Ion Georgescu-Muscel

Cei prezenţi au avut prilejul de-a admira, prin tablourile executate cu multă măiestrie de artistul Ion Georgescu-Muscel, arta de-a captura frumuseţea şi pitorescul României prin imagini artistice. Artistul Georgescu-Muscel a explicat mai pe îndelete unul dintre tablourile expuse, întitulat "Râvnitul nufăr alb", ce simbolizează frumuseţea care este râvnită de toţi, iar mâinile răpitoare din jurul acestuia, toate urmăresc nufărul alb. Pe lângă frumuseţe, nufărul simbolizează de bună seamă şi curăţenia sufletească.

Pentru artist, evenimentul a fost un festivism, la cote înalte, el a afirmat: "Îmi place felul în care s-a conceput spectacolul şi fiecare program din spectacol, îmi place costumaţia românească ce se îmbină cu simbolurile ţării care ne-a adoptat, Canada, şi asta este foarte laudativ. Este lume care îşi aduce aminte de unde a pornit, din ţara de baştină. M-a deranjat oarecum că la festivitatea de deschidere nu s-a vorbit prea mult româneşte, români, români echipaţi româneşte şi vorbim numai englezeşte. Era cazul să se vorbească foarte mult româneşte. Primul cuvânt românesc l-am auzit de la un oficial al primăriei, care a început discursul cu Bună ziua români. E bine că nu ne uităm originile şi pe mine, ca profesor de limba română de-o viaţă, mă doare oarecum că limba română se pune din ce în ce mai mult în paranteze. În paranteză rotundă, în paranteză pătrată, şi mă doare. Mă întreb dacă aceşti copii vor mai simţi ceva din dulceaţa limbii române, vor mai şti ceva despre sufletul românesc, pentru că sunt şi foarte mulţi, numai vorbitori de limba română dar nu şi cu suflet total românesc. Dacă o să observaţi pictura mea vorbeşte numai despre România, strigă după România."

Lucrări, meşteşuguri populare şi momente tradiţionale

Ducând mai departe tradiţia picturii ţărăneşti pe sticlă, Violeta Moldovan Bâlea, o talentată pictoriţă de icoane tradiţionale româneşti pe sticlă, originară din Cluj şi stabilită de câţiva ani în Toronto, a expus o parte din icoanele realizate după metoda populară de a picta pe spatele sticlei.

Spre deliciul copiilor, Alina Ioana Cristea, a oferit acestora o demonstraţie de modelare a vaselor pe roata olarului, împărtăşindu-le o parte din tainele meşteşugului tradiţional al olăritului.

Foarte spectaculos şi apreciat a fost dansul caprei, care prin cromatica originală a costumului dar şi prim ritmul melodic instrumental a dezvăluit o parte unică a spiritualităţii populare strămoşeşti.

Impresii ale organizatorilor şi participanţilor

Paulina Popescu, preşedinta asociaţiei ARTA, Triunghiul de aur, a avut amabilitatea să ne împărtăşească câteva impresii legate de eveniment. Ea a afirmat: "Organizare excelentă, agendă foarte bogată, se vede dedicaţie. Oamenii se bucură, de-abia aşteaptă ceva românesc, să asculte cântece româneşti. Am avut norocul să-i avem pe aceşti cântăreţi din România care ne-au umplut programul. Lumea se bucură, socializează, schimbă impresii, servesc un mititel, o prăjitură românească, le place. Prietenii mei au venit să ajute, a fost un efort supraomenesc să organizăm, spre mâhnirea mea la acest eveniment am avut numai două familii voluntare, ceea ce consider că este o ruşine.

Liviu Bejan, unul dintre organizatori, care s-a ocupat în special de relaţia cu Grupul de Afaceri şi invitarea sponsorilor, a afirmat: este un eveniment care pe lângă partea culturală şi artistică, încearcă să aducă împreună şi micile afaceri sau mai mari, cât şi sponsori, dintre care numesc pe d-nul Dr. Sorin Boieru, Daniel Ghionoiu de la Natural Stone, Adrian Savan de la Ropol Plumbing, Cristina Pekurar, doar câteva inimi mari. Pe viitor, vrem să aducem mai multe afaceri împreună, să facem o organizaţie în care să servim interesele comunităţii în care locuim. Scopul acestui eveniment este să reflecte o comunitate puternică, adevărată, nu dorim să creem o imagine falsă şi a unei bune tradiţii, educaţie şi a unei unităţi de excepţie pe care o avem.

Dintre mulţimea de participanţi, Virginia a dorit să-şi exprime opinia personală legată de eveniment: "am fost foarte impresionată pentru că este pentru prima dată când vin aici, am văzut multe lucruri care îmi aduc aminte de România, nu am fost acasă de 10 ani şi mă bucur, muzica e frumoasă, iar oamenii şi atmosfera de aici îmi aduc aminte de ţară.

Ramona Pintea, coordonatoarea Şcolii Publice de limba română din Kitchener, participantă veterană la acest eveniment ne împărtăşeşte: "Ziua româno-canadiană este un eveniment extraordinar şi sperăm în continuare să fie şi să popularizăm cât mai mult comunitatea românească, în Kitchener, Waterloo şi chiar mai departe. Copiii de la şcoala publică de limba română au recitat poezii de Eminescu, o parte dintre copii au dansat, sunt în clubul de dansuri populare şi aşteptăm ca toţi copiii din comunitate să ni se alăture. Iubirea de ţară, de limbă română, de port popular este puternică şi asta ne dă energia şi motivarea să continuăm să ne ocupăm de copii."

Ruxandra Nicolescu, organizatoare de evenimente culturale în zona Niagara Ontario a fost încântată pe de o parte de faptul că a văzut o comunitate mai mare decât cea de la Niagara, dar şi că a întâlnit atât de multă lume cu apetit şi gând românesc. A observat buna organizare, care i s-a părut excelentă la fiecare capitol. Ruxandra a încercat să stârnească interesul românilor vorbindu-le de următorul eveniment organizat de comunitatea din Niagara, sponsorizat de Guvern sub egida sărbătoririi a 150 de ani la înfiinţarea confederaţiei canadiene, pe data de 2 septembrie. Unic în felul lui, pe durata întregii zile, vor avea loc cursuri de olărit, decorare ceramică, cusătură pe etamină, modelat în lut şi pictură pe sticlă, precum şi muzică şi dansuri populare.

Evenimentul s-a încheiat cu o horă mare pe muzica pregătită de DJ ConnexRo din Kitchener.