Sancţiunile americane împotriva Rusiei ocolesc Gazpromul

Putin versus Obama.
Putin versus Obama. (captură youtube.com)

Conform unei analize Energyreport, pe lista companiilor vizate de ultimele sancţiuni SUA, sancţiuni pe care preşedintele Barack Obama le consideră cea mai dură penalizare aplicată Rusiei de la începutul intervenţiei militare din Ucraina, se regăsesc firme precum cel mai mare producător rus, Rosneft, cel de al doilea mare producător rus de gaze, Novatek, băncile Vnsheconombank sau VEB, banca ce gestionează plăţile către guvernul rus, Gazprombank, banca prin intermediul căreia se realizează operaţiunile de export de gaze ruseşti, opt mari firme de armament, printre care celebrul producător de armament rusesc Kalashnikov Concern, precum şi alte firme, dar nu şi gigantul rus Gazprom.

Extinderea sancţiunilor, considerate ''rod" al unor consultări strânse ale administraţiei americane cu lideri europeni, vizează blocarea accesului unui număr important de companii ruseşti la finanţarea în dolari pe termen mediu şi lung. Impactul final al sancţiunilor impuse de SUA va depinde însă, potrivit Reuters, de decizia UE de a extinde la rândul său propriul pachet de sancţiuni impus Rusiei, având în vedere că măsurile vizează blocarea accesului unui număr important de companii ruseşti la finanţarea în dolari pe termen mediu şi lung, dar nu şi îngheţarea activelor respectivelor companii.

De asemenea, merită menţionat că "cel mai dur pachet de penalităţi pentru Rusia de la începutul intervenţiei militare din Ucraina" nu a introdus sancţiuni pentru firmele americane care semnează contracte cu firmele ruseşti vizate. În consecinţă, giganţi precum Exxon Mobil Corp, care a semnat cu ruşii de la Rosneft (aflaţi pe lista de sancţiuni) un acord vizând explorarea de hidrocarburi în Oceanul Arctic, explorare care vizează un zăcământ ce poate deţine mai mult petrol decât Marea Nordului, îşi vor putea vedea nestingheriţi de contractele lor.

La rândul său, UE a anunţat că va stopa creditarea proiectelor noi din sectorul public din Rusia de către Banca Europeană de Investiţii şi că va încerca să blocheze acordarea de noi credite către Rusia de către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

Însă sancţiunile vor viza doar finanţările, nu şi vânzările, ruşii putând să vândă în continuare gazele şi petrolul de care europenii sunt atât de dependenţi.

Măsurile vizează blocarea accesului unui număr important de companii ruseşti la finanţarea în dolari pe termen mediu şi lung, dar nu şi îngheţarea activelor respectivelor companii

Conform unui oficial american, citat de Energyreport, noile măsuri vor afecta în timp finanţarea în dolari a economiei ruseşti, punând presiune pe Banca Centrală a Rusiei. Având accesul blocat la finanţarea în dolari, firmele ruseşti vor cumpăra valuta americană de la Banca centrală de la Moscova, care deja a vândut din rezervele sale în dolari şi aur pentru a susţine rubla. Rezervele în dolari şi aur ale băncii centrale moscovite au scăzut de la 509,6 mii de miliarde în ianuarie la 478,3 mii de miliarde în iulie.

Între timp însă Rusia exclude treptat dolarul din cadrul contractelor comerciale bilaterale cu mai mulţi parteneri internaţionali, în special China, Iran, Belarus, precum şi alte ţări europene. Deşi, în prezent, majoritatea calculelor efectuate pentru contractele de export sunt în dolari americani, Rusia şi China - care după anexarea Crimeei au semnat un contract pe 30 de ani, în baza căruia Moscova va furniza Beijingului gaze în valoare de 400 de miliarde de dolari - lucrează la o alianţă anti-dolar. Pentru a susţine aceste eforturi, China face presiuni pentru înfiinţarea unei instituţii financiare mondiale care să concureze cu Banca Mondială şi Banca Asiatică de Dezvoltare. Conform Financial Times, 22 de ţări s-au arătat interesate de demersurile Beijingului.

Alianţa primeşte sprijin şi din alte părţi. Japonia, Australia, Noua Zeelandă, Canada, Marea Britanie, Franţa şi Germania au semnat cu Beijingul înţelegeri ce permit efectuarea tranzacţiilor bilaterale în monedele naţionale, excluzând dolarul, iar o mare parte din partenerele comerciale ale Rusiei, mai ales clienţii Gazprom sau ţări din spaţiul ex-sovietic, încep să utilizeze rubla în detrimentul dolarului. Războiul economic declarat dolarului de China şi Rusia a fost confirmat de Vladimir Putin în timpul Forumului Economic Mondial de la Sankt Petersburg, liderul rus considerând că dolarul şi trezoreria Statelor Unite nu se mai dovedesc a fi stabile.