S-a întors roata. Jandarmeria Bucureşti, "amendată" de un protestatar #rezist. Şefului Jandarmeriei i se va lua din salariu
alte articole
Cunoscutul protestatar #rezist Cristian Mihai Dide a reuşit o premieră cu totul deosebită: a "amendat" Jandarmeria Bucureşti şi pe şeful acesteia. Mai exact, nemulţumit că Jandarmeria Bucureşti (DGJMB) a refuzat să îi comunice informaţii de interes public, protestatarul s-a adresat instanţei care l-a obligat pe şeful instituţiei (Stegăroiu Ionel Cătălin) să plătească 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere a comunicării informaţiilor, în timp ce DGJMB a fost amendată şi ea cu 100 lei/zi întârziere.
Ce s-a întâmplat concret? Protestatarul a cerut, prin ONG-ul pe care îl conduce - Asociaţia Evoluţie în Instituţie - ca DGJMB să îi spună cât de mare este arhiva video de la adunările publice din Bucureşti şi perioada în care se poate prezenta la Jandarmerie pentru a copia baza de date. Dide a avut această iniţiativă după ce, în perioada protestelor rezist, fostul şef al Jandarmeriei Sebastian Cucoş a dat la Antena 3 o înregistrare video a DGJMB în care apărea şi Dide. Protestatarul a cerut în instanţă ca înregistrarea să fie retrasă, fără succes.
"Onorata instanţă mi-a spus: 'tu nu poţi spune că acelea sunt date cu caracter personal când tu ţi le-ai asumat când te-ai dus la o adunare publică'. Şi au scris asta şi judecătorii de la Tribunal şi cei de la Curtea de Apel. Şi atunci, dacă Jandarmeria poate prezenta acele filmări la o televiziune publică cu acoperire naţională înseamnă că ele sunt publice şi pot şi eu să le am", a explicat protestatarul, pentru Epoch Times.
Hotărârea prin care DGJMB şi şeful ei au fost amendaţi nu este încă definitivă şi poate fi atacată cu recurs. Dide este însă convins că IGJR nu are nicio şansă să câştige.
Mai merită menţionat că protestatarul anunţă că nu se va opri aici şi că vor urma şi alte demersuri al căror scop este desfiinţarea Jandarmeriei.
"Decizia Tribunalului Bucureşti, una în premieră pentru asociaţia Evoluţie în Instituţie, este primul pas în proiectul nostru de desfiinţare a Jandarmeriei. Scopul nostru este să demonstrăm cu acte autentice că această instituţie a ieşit de mult din litera legii şi acţionează doar pentru unele grupuri de influenţă politică, a se vedea 10 august 2018.
Strict pe acest caz particular, reamintim opiniei publice că, în data de 7 decembrie 2017, colonelul Sebastian Cucoş - unul dintre artizanii abuzurilor din 10 august - apărea la postul de televiziune Antena 3 îmbrăcat în uniforma oficială, prezentând nişte imagini video operative efectuate de dispozitivul de jandarmi. În aceste imagini apăream eu în prim-plan prezentat ca unul dintre cei ce deturnează protestele. Nemulţumit de acest lucru m-am adresat instanţei să solicit ştergerea lor. Instanţa nu mi-a dat dreptate şi a statuat că atât timp cât particip la o adunare publică nu mă pot prevala de datele mele cu caracter personal.
Motivat de această decizie a instanţei am solicitat Jandarmeriei Bucureşti să îmi comunice ce dimensiune are arhiva lor video cu filmări de la adunările publice şi să îmi comunice o zi când putem copia această arhivă.
Jandarmeria Bucureşti a refuzat să comunice informaţiile, pentru acest motiv instanţa i-a obligat să ne comunice doar dimensiunea arhivei. Deoarece Jandarmeria Bucureşti nu s-a conformat deciziei tribunalului, rămasă definitivă, de a ne comunica această informaţie am fost obligaţi să ne întoarcem în instanţă să cerem amendarea conducătorului instituţiei şi plata unor daune pentru refuzul de a comunica aceste informaţii.
Asociaţia Evoluţie în Instituţie mai are alte 5 hotărâri definitive pe care Jandarmeria Bucureşti nu le-a pus în aplicare. Printre acestea menţionăm comunicarea deciziei de a instala acele gratii odioase pe autospecialele jandarmeriei, costul acestor gratii, documentele care au stat la baza clasificării ordinului de evacuare a Pieţei în 10 august, câţi jandarmi au fost mobilizaţi la ICCJ pentru a-l proteja pe Liviu Dragnea.
Acţiunile noastre în instanţă vor continua şi vom arăta Parlamentului României nevoia de a dizolva această instituţie, mutând dispozitivele de ordine publică la Poliţie, idee susţinută şi de sindicatul poliţiştilor Europol, iar cele militare sub comanda MApN-ului", a declarat Dide, pentru Epoch Times.
Redăm hotărârea pe scurt:
"Tip soluţie: Admite în parte cererea
Soluţia pe scurt: Admite în parte cererea astfel cum a fost modificată. Aplică conducătorului pârâtei o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat. Obligă pârâta la plata către reclamant a unei penalităţi de 100 lei/zi de întârziere până la executarea obligaţiei prevăzute în sentinţa civilă nr.1113/19.05.2020 pronunţată de Tribunalul Bucureşti- Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Respinge ca neîntemeiată solicitarea reclamantei de plată a pârâtei la plată cheltuielilor de judecată. Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bucureşti - Secţia a-II-a Contencios Administrativ şi Fiscal. Pronunţată azi, 17.02.2021, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei.
Document: Hotărâre 17.02.2021".
Mai multe informaţii aici.