Rusia suspendă participarea în grupul prevăzut în Tratatul privind Forţele Armate (FACE)

Rusia susţine că şi-a suspendat participarea într-un grup de consultanţă prevăzut în Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale în Europa (FACE), datorită tensiunilor tot mai mari cu Occidentul.

Federaţia Rusă nu va mai participa la întâlnirile Grupului Consultativ Comun începând cu 11 martie, a declarat marţi Anton Mazur, şeful Delegaţiei la Negocierile din Viena privind Securitatea Militară şi Controlul asupra Armelor, fiind citat de ministerul rus de externe.

Mazur a declarat că “Rusia consideră că este inutil să continue participarea sa la întâlnirile” grupului consultativ “din motive politice şi practice şi datorită costurilor prea ridicate dintr-un punct de vedere financiar-economic.”

“Astfel, suspendarea acţiunilor în cadrul FACE, măsură anunţată de Rusia în 2007, s-a finalizat acum”, a confirmat Mazur.

Suspendarea participării Moscovei finalizează moratoriul unilateral privind implementarea Tratatului FACE, declarat printr-un decret emis de liderul rus Vladimir Putin în 2007, notează Sputnik.

Belarus va reprezenta acum Rusia în grupul consultativ, conform declaraţiei ministrului rus de Externe. Totuşi, Moscova rămâne un membru semnatar al Tratatului.

Acest tratat a fost semnat de ţările Tratatului de la Varşovia şi membrii NATO în 19 noiembrie 1990 la Paris şi prevede reducerea considerabilă de către ambele părti a forţelor armate şi a armamentelor, precum şi respectarea de către ambele părti a unui oarecare echilibru între Occident şi Orient. Tratatul impune restricţii în ceea ce priveşte echipamentul militar din Europa şi prezenţa forţelor armate în anumite regiuni sau la graniţele dintre state.

Tratatul a intrat în vigoare 9 noiembrie 1992 şi a reglementat balanţa forţelor armate, a membrilor a celor două alianţe militare, limitând amplasarea armamentului convenţional de-a lungul liniilor de contact între cele două organisme militare. În acest fel s-a eliminat o posibilă concentrare de forţe armate ce pot fi folosite pentru un atac spontan.

Decizia Rusiei de a nu participa la discuţiile grupului consultativ are loc în condiţiile în care relaţiile Moscovei cu Occidentul au atins un nivel extrem de scăzut, întâlnit doar în timpul Războiului Rece.

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirmă că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, peste 6.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict. O anchetă a unui ziar german afirmă, însă, că pierderile de vieţi omeneşti ar fi mult mai mari - cu un ordin de mărime.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.