Rusia îngrijorată de planul SUA de a înarma Ucraina

Rusia susţine că planurile SUA de a livra arme Kievului sunt foarte îngrijorătoare, în condiţiile în care se intensifică eforturile de a se ajunge la o pace permanentă în Ucraina.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Alexander Lukaşevici, a declarat joi la Moscova că noua mişcare din partea SUA subminează eforturile pentru o implementare reuşită a acordului de încetare a focului în estul Ucrainei – care face parte dintr-un plan mai amplu pentru pace semnat în 12 februarie în capitala belarusă Minsk.

Planul, cunoscut sub numele de Minsk II, a fost încheiat după ce liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei şi Franţei au promis să convingă taberele combatante din Ucraina să îşi retragă armamentul greu de pe liniile de luptă.

Lukaşevici a declarat că decizia SUA “va duce nu numai la subminarea acordului şi la o nouă escaladare [o violenţelor] din sud-estul Ucrainei, ci va ameninţa şi securitatea Rusiei.”

El a adăugat că singura modalitate de a ieşi din criza curentă din estul Ucrainei este o soluţie politică. “Este imposibil să se stingă focul unui război civil cu armele. Acest lucru poate fi realizat doar printr-un dialog politic între părţile aflate în război.”

Lukaşevici a acuzat, de asemenea, un număr de ţări europene, inclusiv Finlanda, că urmează exemplul SUA în privinţa înarmării armatei ucrainene, ceea ce ar fi o încălcare a Acordului pentru Comerţul cu Arme (ATT).

El a mai avertizat legăturile dintre Moscova şi Washington se vor răci şi mai mult dacă cetăţenii din estul Ucrainei “vor începe să fie ucişi prin folosirea de arme americane.”

Conflictul ucrainean şi tensionarea relaţiilor dintre Est şi Vest s-au produs la începutul anului trecut, după ce liderul rus s-a opus încheierii Acordului de liber schimb cu UE, pe care fostul preşedinte al Ucrainei l-a abandonat în ultimul moment. Acest fapt a declanşat proteste de stradă, înăbuşite prin violenţă de jandarmii ucraineni. Au urmat protestele ample de pe Maidan, culminând cu fuga preşedintelui Ianukovici şi noi alegeri ce au legitimat parcursul european pe care îl doreşte poporul ucrainean.

Rusia lui Putin, pe de altă parte, a ales să îi sprijine pe separatiştii din est şi să anexeze Crimeea în martie 2014, fapt ce i-a atras o serie de sancţiuni din partea Occidentului. Kievul şi aliaţii săi vestici afirma că Rusia i-a ajutat pe separatiştii pro-ruşi din estul Ucrainei atât cu arme cât şi cu soldaţi, acuzaţie care este negată de Kremlin în ciuda dovezilor pe care Occidentul susţine că le are. De asemenea, Kremlinul susţine că luptătorii ruşi prezenţi în estul Ucrainei sunt voluntari şi că nu sunt trimişi acolo de conducerea rusă.

Potrivit datelor oferite de ONU, până în prezent, aproape 6.000 de oameni au fost ucişi în acest conflict. O anchetă a unui ziar german afirmă, însă, că pierderile de vieţi omeneşti ar fi mult mai mari - cu un ordin de mărime.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.