Rusia reia legăturile cu separatiştii din Abhazia

Moscova este pregătită să reia legăturile cu viitorul autoproclamat guvern şi preşedinte al Abhaziei, încercând să dezvolte şi să întărească legăturile bilaterale, a declarat, luni, ministrul rus de Externe.

Moscova a sprijinit separatiştii abhazi pentru a stăvili entuziasmul anti-rus al Georgiei, după căderea Uniunii Sovietice. Abhazia a fost dezlipită de Georgia cu sprijinul Rusiei, în urma războiului din 1992-1993, la scurt timp după căderea Uniunii Sovietice. La începutul anilor '90, după decenii de represiune comunistă, Georgia devenise un vârf de lance al emancipării regiunii caucaziene. După o reţetă care a fost folosită în Moldova, Ucraina, Ţările Baltice şi Armenia, Kremlinul a folosit conflictul îngheţat dintre cele două etnii - georgiene şi abhaze - pentru a constrânge Georgia şi a trimite în zonă trupe "de menţinere a păcii", care nu au fost retrase nici în prezent. Un deceniu mai târziu, în 2008, Rusia a recunoscut Abhazia ca stat independent după scurtul război cu Georgia. Mulţi cetăţeni abhazi au paşapoarte ruse, acordate cu mărinimie de Kremlin, după reţeta aplicată şi în Crimeea.

„Locuitorii Abhaziei îşi vor manifesta decizia în timpul alegerilor prezidenţiale din luna august. Rusia va respecta această expresie a voinţei. Vom fi pregătiţi să continuăm împreună cooperarea pe scară largă cu noul executiv al republicii pentru a dezvolta şi întări legăturile ruso-abhaze, care au avut succes în ultimii ani”, a comunicat ministerul rus.

Un comunicat al Moscovei arată că Rusia a urmărit cu „preocupare şi îngrijorare” ceea ce Kremlinul a numit "tulburările" din Abhazia, când „procesul de luptă politică internă a trecut peste limitele legale” în urma marşului din 27 mai, conform comunicatului.

Ministrul rus l-a lăudat pe liderul separatist abhaz Alexander Ankvab, care şi-a dat demisia din postul de preşedinte duminică, pentru rolul său în „împiedicarea evenimentelor ce ar fi putut escalada în violenţe, care, fără îndoială, ar fi condus la cele mai tragice consecinţe”.

Pe 27 mai, un marş al opoziţiei, care număra mii de participanţi, a ocupat centrul capitalei din Abhazia, Sukumi. Activiştii cereau demisia preşedintelui autoproclamat Aleksandr Ankvab şi a "guvernului" separatist. Protestatarii au ocuppat Biroul Executiv Prezidenţial, sediile guvernului şi clădirile televiziunii principale.

Pe 29 mai, parlamentul autoproclamat al Abhaziei, instaurat de Moscova, a aprobat un vot de neîncredere pentru premierul ţării, Leonid Lakerbaia. Parlamentul a reafirmat apoi cererea opoziţiei cu privire la demisia lui Ankvab.

În două zile, parlamentul l-a ales pe purtătorul său de cuvânt, Valery Bganba, în funcţia de preşedinte interimar şi a programat o rundă de alegeri prezidenţiale pe 24 august.

Duminică, Alexander Ankvab şi-a anunţat demisia.