Rusia nu este în poziţia de a lupta într-un nou Război Rece

Rusia nu este în poziţia de a lupta într-un nou Război Rece, din cauza legăturilor sale economice cu Occidentul, susţine Gideon Rachman într-un articol apărut în Financial Times.

Atunci când Uniunea Sovietică a invadat Cehoslovacia, în 1968, bursa din Moscova nu a căzut, din simplul motiv că nu exista o bursă la Moscova. Prin contrast, vestea că trupele ruseşti au preluat controlul efectiv asupra Crimeii a fost 'salutată', luni, printr-o scădere cu 10 la sută a acţiunilor de pe piaţa rusească.

La fel de important, lumea nu mai este împărţită în două sisteme politice şi economice reciproc exclusive şi ostile - un Vest capitalist şi un Est comunist. După prăbuşirea sistemului sovietic, Rusia s-a alăturat ordinii globale, capitaliste. Sistemele financiare, sociale şi de afaceri din Rusia şi din Occident sunt în prezent profund interconectate. O nouă luptă est-vest are într-adevăr loc azi, însă ea se poartă pe un teren complet diferit de perioada Războiului Rece şi pe baza unor reguli diferite.

Kremlinul poate presupune că relaţiile de afaceri ale Occidentului cu Rusia lucrează în favoarea sa. Preşedintele Putin, fost agent KGB, probabil crede încă în vechea maximă sovietică potrivit căreia politica externă occidentală este dictată de capitaliştii care nu vor permite ca interesele lor financiare în Rusia să fie puse în pericol. Mai mult, reacţia slabă a Occidentului în faţa intervenţiei militare ruseşti din Georgia, în 2008, ar putea întări această impresie.

Cu toate acestea, Putin - un pasionat practicant de judo - ar trebui să ştie că o schimbare bruscă de greutate poate transforma tăria într-o slăbiciune. Interdependenţa economiilor ruseşti şi occidentale poate face ca acţiunile dure ale Kremlinului să provoace pierderi economice imediate Rusiei. Prima parte a acestui preţ a devenit evidentă odată cu accidentul survenit piaţa de capital rusească după gestul făcut de Moscova în privinţa Crimeei, în contextul în care acţiunile Gazprom şi Sberbank - două companii mari, cu puternice legături cu Kremlinul - au scăzut 10% fiecare.

Pe de altă parte, impunerea de sancţiuni economice oficiale sau de interdicţii de viză membrilor elitei ruse ar intensifica durerea resimţită de Moscova, în condiţiile în care, în prezent, ruşii bogaţi iau de-a gata dreptul de a face o vizită la Londra sau Paris pentru weekend. De asemenea, ruşii deţin miliarde de dolari în bănci occidentale sau investiţi în proprietăţi în Europa.

În mod evident, daunele economice ar afecta ambele părţi. Cea mai evidentă vulnerabilitate a Occidentului este dependenţa Europei de energia din Rusia. Imaginea familiilor occidentale tremurând pentru că robinetul de gaz rusesc a fost oprit este este una care face griji liderilor europeni. Cu toate acestea, chiar şi în acest caz, vulnerabilitatea Europei şi dorinţa Rusiei de a folosi energia drept armă pot fi supraevaluate.

Rusia trebuie să-şi vândă energia în străinătate. În prezent, Rusia obţine circa 70% din veniturile sale de export din petrol şi gaze naturale. Importanţa unor astfel de venituri pentru statul rus a făcut ca vânzările de energie către Europa să continue chiar şi în momentul de apogeu al Războiului Rece. Între timp, cererea europeană pentru gazul rusesc a scăzut în ultimii zece ani, în condiţiile în care pe piaţă şi-a făcut apariţia energia din surse regenerabile.

În ultimul deceniu, Putin şi anturajul său au folosit de multe ori retorica Războiului Rece, bucurându-se în acelaşi timp de roadele globalizării, însă în prezent ei ar putea fi nevoiţi să se confrunte cu o alegere. Pot avea un nou un Război Rece sau pot avea acces la bogăţia Occidentului. Însă nu le pot avea pe amândouă, conchide Rachman.