Rusia neagă realitatea. Spune că atacul său mortal din Duminica Floriilor, asupra oraşului Sumîi, nu ar fi vizat civili

Rusia a susţinut, luni, că atacul său mortal cu rachete lansat în Duminica Floriilor asupra oraşului ucrainean Sumîi, în urma căruia au murit şi au fost răniţi zeci de civili, inclusiv copii, ar fi vizat o adunare a trupelor ucrainene, în timp ce liderii europeni au condamnat atacul ca fiind o crimă de război, transmite AP News.

Oficialii ucraineni au declarat că două rachete balistice au lovit duminică dimineaţa centrul oraşului Sumîi, situat la aproximativ 30 de kilometri de graniţa Ucrainei cu Rusia, omorând cel puţin 34 de persoane, inclusiv doi copii, şi rănind 119. Acesta a fost al doilea atac de amploare care a făcut victime în rândul civililor din Ucraina în doar o săptămână.

Întrebat despre acest atac, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că armata rusă loveşte doar ţinte militare. Ministerul rus al Apărării a transmis că atacul a vizat o reuniune a ofiţerilor militari de rang înalt şi a acuzat Kievul că foloseşte civilii drept scuturi organizând întâlniri militare în centrul oraşului.

Ministerul a susţinut că a ucis peste 60 de militari. Rusia nu a furnizat nicio dovadă în sprijinul afirmaţiilor sale.

Condamnarea internaţională

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut un răspuns global la atac, afirmând că primul atac a lovit clădiri universitare, iar al doilea a explodat deasupra nivelului străzii.

„Numai o presiune reală asupra Rusiei poate opri acest lucru. Avem nevoie de sancţiuni tangibile împotriva acelor sectoare care finanţează maşina rusească de ucis”, a scris el, luni, pe social media.

Ministrul polonez de Externe, Radek Sikorski, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene, a calificat atacurile drept „răspunsul batjocoritor al Rusiei” la acordul Kievului de încetare a focului propus de Statele Unite în urmă cu peste o lună.

Şefa diplomaţiei finlandeze Elina Valtonen a remarcat că atacul de la Sumîi a avut loc la scurt timp după ce emisarul preşedintelui Donald Trump, Steve Witkoff, se afla la Sankt Petersburg pentru discuţii cu preşedintele rus Vladimir Putin. Aceasta demonstrează că „Rusia arată un dispreţ total faţă de procesul de pace, dar şi că Rusia nu are nicio consideraţie pentru viaţă umană”, a declarat Valtonen.

„Sper ca preşedintele Trump, administraţia americană, să vadă că liderul Rusiei îşi bate joc de bunăvoinţa lor şi sper să fie luate deciziile corecte”, a declarat Sikorski reporterilor la Luxemburg, unde s-au întâlnit miniştrii de Externe ai UE.

Ministrul de Externe al Lituaniei, Kestutis Budrys, a reluat afirmaţia Ucrainei potrivit căreia atacul rusesc a folosit muniţie cu dispersie pentru a viza civili, numind-o „o crimă de război prin definiţie”.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot, a declarat că atacul arată că Putin nu are nicio intenţie de a accepta o încetare a focului şi a făcut apel la Uniunea Europeană să „impună cele mai dure sancţiuni împotriva Rusiei pentru a-i sufoca economia şi a o împiedica să-şi alimenteze efortul de război.”

UE a impus 16 runde de sancţiuni Rusiei şi lucrează la o a 17-a, însă este din ce în ce mai greu să se ajungă la un acord cu privire la aceste măsuri, deoarece acestea afectează şi economiile europene.

Cancelarul desemnat al Germaniei, Friedrich Merz, a descris atacul de la Sumîi drept „o gravă crimă de război” în timpul unei apariţii la televiziunea ARD.

Merz a precizat că îşi menţine apelurile din trecut de a trimite rachete de croazieră cu rază lungă de acţiune Taurus în Ucraina, lucru pe care cancelarul demisionar Olaf Scholz a refuzat să îl facă. El a declarat că armata ucraineană trebuie să fie capabilă să „devanseze situaţia” şi că orice livrare de rachete cu rază lungă de acţiune trebuie să fie făcută în consultare cu partenerii europeni.

Întrebat despre declaraţia lui Merz, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a spus că o astfel de măsură „va duce inevitabil doar la o escaladare suplimentară a situaţiei din jurul Ucrainei”, afirmând în faţa reporterilor că „din păcate, capitalele europene nu sunt înclinate să caute modalităţi de a iniţia negocieri de pace, ci sunt mai degrabă înclinate să continue provocarea războiului.”

Atacuri neîncetate

În această lună, forţele ruse au lansat 2.800 de bombe aeriene asupra Ucrainei şi au lansat peste 1.400 de drone de atac şi aproape 60 de rachete de diferite tipuri.

Atacul asupra Sumîi a urmat unui atac cu rachete din 4 aprilie asupra oraşului natal al lui Zelenski, Krivoi Rog, care a ucis aproximativ 20 de persoane, inclusiv nouă copii.

Trump a descris anterior atacul asupra Sumîi drept o „greşeală”. Luni, el a spus că greşeală a fost că a permis declanşarea războiului, criticându-i pe fostul preşedinte Joe Biden, Zelenski şi Putin.

„Biden ar fi putut să-l oprească şi Zelenski ar fi putut să-l oprească şi Putin nu ar fi trebuit să-l înceapă niciodată. Toată lumea este de vină”, a spus Trump în Biroul Oval.

Duminică târziu, drone explozive ruseşti au atacat Odesa, rănind opt persoane. Şeful regional Oleh Kiper a declarat că o unitate medicală a fost printre clădirile avariate.

Rusia a lansat un total de 62 de drone Shahed deasupra Ucrainei la sfârşitul zilei de duminică şi începutul zilei de luni, a declarat forţa aeriană a Ucrainei, adăugând că 40 au fost distruse şi alte 11 au fost bruiate.