Noi ciocniri armate pe câmpul de luptă din Nagorno-Karabah
Forţele armene şi azere s-au ciocnit de-a lungul liniei de front în regiunea separatistă Nagorno-Karabah. Cel puţin 30 de luptători au murit, ambele tabere învinuindu-se reciproc pentru noile ciocniri armate.
Rămăşiţele unui elicopter al forţelor azere se află pe un câmp în regiunea Nagorno-Karabah, 2 aprilie 2016. (Captură Foto)
Oficialii din Armenia şi Azerbaidjan s-au acuzat reciproc sâmbătă de încălcarea unui acord de încetare a focului după izbucnirea unor ciocniri armate de-a lungul liniei de front în regiunea disputată Nagorno-Karabah, care este situată în interiorul Azerbaidjanului dar care este sub controlul etnicilor armeni.
Autorităţile din Azerbaidjan au declarat că au fost ucişi 12 soldaţii azeri şi au confirmat că un elicopter a fost doborât de forţele armene, după ce iniţial au negat o declaraţie făcută de armata armeană. De asemenea, autorităţile azere au precizat că peste 100 de soldaţi armeni au fost ucişi.
Preşedintele armean Serzh Sarkisian a susţinut într-o declaraţie televizată că 18 soldaţi etnici armeni au fost ucişi şi alţii 35 au fost răniţi în noile lupte. Totuşi, ei nu a specificat dacă soldaţii au aparţinut forţelor din Nagorno-Karabah sau forţelor armene regulate.
Anterior, un purtător de cuvânt al preşedintelui regiunii Nagorno-Karabah a declarat că un băiat de 12 ani a fost ucis şi alţi doi copii au fost răniţi de rachete azere.
Ministerul azer de Externe a susţinut la rândul său că un civil azer a fost de asemenea ucis.
Jocul învinuirii
Ministerul armean al Apărării a susţinut că au fost folosite avioane de luptă, tancuri şi artilerie pentru a pătrunde în Nagorno-Karabah, adăugând că “autorităţile din Azerbaidjan poartă întreaga responsabilitate pentru intensificarea fără precedent a situaţiei”.
Un oficial azer pe probleme de apărare a susţinut contrariul, declarând că forţele armene au folosit mortiere şi proiecte de artilerie de calibru mare de-a lungul liniei de luptă, adăugând că unele lovituri au atins zone rezidenţiale civile.
Violenţe similare au fost raportate luna trecută, în condiţiile în care conflictul ce durează de două decenii, care a provocat moartea a aproximativ 30.000 de persoane, continuă să facă victime, susţine Deutsche Welle.
Tensiuni continue
Războiul din Nagorno-Karabah a izbucnit în 1991 în timpul dezintegrării Uniunii Sovietice, când separatiştii etnici armeni, susţinut de Erevan, au preluat controlul asupra regiunii, care a făcut parte din Azerbaidjan în timpul perioadei sovietice. Un acord de încetare a focului a fost încheiat în 1994, dar de atunci au avut loc ciocniri armate sporadice.
Regiunea se află acum sub controlul forţelor locale etnice armene şi sub controlul armatei armene, care primesc sprijin militar şi financiar din partea Armeniei.
Anii de negocieri intermediate de OSCE au eşuat să soluţioneze disputa şi Azerbaidjanul a ameninţat în repetate rânduri că va recupera regiunea rebelă cu forţa dacă nu se va realiza un progres paşnic în acest sens.
Armenia, care este un aliat apropiat al Rusiei, a declarat că poate respinge orice ofensivă împotriva regiunii.
Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut sâmbătă încetarea imediată a luptelor şi a declarat că ambele tabere ar trebui să manifeste reţinere pentru a se preveni producerea de noi victime.
