Ruinele unei aşezări scufundate, datând din epoca bronzului, descoperite în Marea Egee

O descoperire arheologică importantă făcută în Kiladha Bay, din Peninsula Peloponez aflată în sudul Greciei, a fost anunţată de Ministerul elen al Culturii, Educaţiei şi Cultelor. În timp ce era în căutare de urme neolitice pe o plajă în apropiere de Atena, un grup de arheologi a dat peste resturile bine conservate ale unui sat grecesc din epoca bronzului.

Un grup de arheologi subacvatici au descoperit în apele Mării Egee, în zona plajei Lambayanna, ruinele unui sat scufundat datând din mileniul 3 î.Hr. Aşezarea se întinde pe o suprafaţă de 1,2 hectare şi prezintă structuri de piatră, ziduri de apărare, suprafeţe pavate, ceramică, lame din obsidian şi alte artefacte.

Descoperirea a fost făcută în timp ce echipa de arheologi de la Universitatea din Geneva şi Şcoala elveţiană de Arheologie Kiladha Bay era implicată în căutarea de dovezi datând de cel puţin 8.000 de ani, pentru cel mai vechi sat din Europa. Cu toate acestea, descoperirea aşezării antice, de acum aproximativ 4500 ani (2500 î.Hr.) nu este mai puţin semnificativă.

Fortificaţii vechi

Este vorba, de fapt, de ruine unice în felul lor, căci nimic similar nu a mai fost descoperit anterior. Conform Spero News, cercetătorii au identificat o serie de structuri în formă de potcoavă aproape de linia zidului considerat a fi baza celor care au fost odată turnuri de apărare ale oraşului.

"Fundaţiile sunt foarte solide, o tehnică ce până acum nu a mai fost observată în Grecia", a declarat Julien Beck de la Universitatea din Geneva. "Importanţa descoperirii noastre este parţial datorată chiar dimensiunii mari a sitului. Şansele de a găsi astfel de structuri sub apă sunt extrem de scăzute."

După cum a subliniat arheologul, dimensiunea completă a sitului nu este cunoscută încă şi nu se ştie de ce aşezarea a fost înconjurată de fortificaţii.

Potrivit cercetătorilor, zidurile sunt contemporane cu piramidele de la Giza, construite în jurul anilor 2600-2500 î.Hr., precum şi a civilizaţiei cicladice (3200-2000 î.Hr.), la începutul aşezărilor minoice de pe insula Creta (2700-1200 î.Hr.). Cu toate acestea, ele preced cu aproximativ 1000 de ani civilizaţia miceniană (1650-1100 î.Hr.), ce reprezintă prima epocă importantă a marii civilizaţii greceşti.

Descoperirea vastei aşezări antice este, de asemenea, importantă pentru calitatea şi cantitatea de artefacte care au fost recuperate, inclusiv fragmente de ceramică roşie caracteristice zonei, unelte realizate din obsidian şi diverse unelte din piatră. În total, au fost recuperate mai mult de 6.000 de artefacte, un adevărat "paradis arheologic", potrivit lui Beck.

Pe baza unui studiu al ceramicii descoperite la Lambayanna, cercetatorii cred că situl datează din faza II a Helladicului timpuriu, a declarat Beck, şi este contemporan cu construirea faimoaselor piramide egiptene.

Se crede că lamele din obsidian provin din roca vulcanică de pe insula Milos, din arhipelagul Cicladelor, locuită încă din mileniul al treilea. Insula este cunoscută pentru celebra statuie a Afroditei, care a fost descoperită acolo, acum fiind expusă la Muzeul Luvru din Paris.

Echipa de cercetare speră că studiul artefactelor poate oferi o mai bună înţelegere privind comerţul, transportul maritim şi viaţa cotidiană din Grecia în epoca bronzului. De asemenea, investigaţiile suplimentare din zona Lambayanna pot oferi o nouă perspectivă cu privire la reţeaua densă de aşezări de coastă răspândite de-a lungul Mării Egee.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.