Legenda lui Perseu şi a Meduzei pare să descrie un loc în Peru. Un contact timpuriu?

Universul este plin de mistere care schimbă cunoştinţele noastre actuale. În colecţia ''Dincolo de Ştiinţă'', Epoch Times adună ştiri despre aceste fenomene ciudate, pentru a stimula imaginaţia şi a deschide posibilităţi noi. Sunt ele adevărate? Dumneavoastră decideţi.

În secolul 8 î.Hr., poetul grec Hesiod a descris în volumul genealogic consacrat panteonului divinităţilor elene „Teogonia” un loc unde zeul Atlas se înfăţişa ca un munte gigantic şi unde existau mări primejdioase.

Aici s-ar fi aflat capătul Pământului, unde locuiau fiicele zeilor marini Ceto si Phorcys, Gorgonele, fiinţe cu o înfăţişare înspăimântătoare şi ale căror priviri de foc puteau împietri orice muritor.

Descrierea lui Hesiod pare să se potrivească cu misterioasele ruine al labirintului Chavin de Huantar din Anzii peruvieni, potrivit dr. Enrico Mattievich, fost profesor de fizică la Universitatea Federală din Rio de Janeiro (UFRJ). Conform unei cărţi scrise în 2011 de Mattievich, intitulată “Călătorie către Infernul Mitologic”, epopeea eroului epic grec Ulise în lumea de dincolo ar fi avut loc în America de Sud.

O parte a cărţii sale explorează similarităţile dintre Chavin de Huantar şi descrierea lui Hesiod. Nu numai că descrierile geografice ale lui Hesiod se potrivesc cu Chavin de Huantar, dar legendele locale se potrivesc cu mitul grecesc şi artefactele din templu par de asemenea să corespundă.

Similarităţi geografice

Hesiod a scris despre casa gorgonelor: “... Înfiorător şi rece şi nedorit nici măcar de către zei – acest abis este atât de mare încât, după ce treci de porţi, nu poţi atinge capătul pe parcursul unui singur an, şi este agitat de furtuni puternice...”

Mattievich se întreabă dacă această descriere se referă la gura fluviului Amazon. Sau, descrie durata periculoasei călătorii pe ocean către America de Sud, urmată de călătoria pe Amazon, către porţile din Pongo de Maseriche – o trecătoare adâncă şi îngustă care sugrumă râul Marañon. Vârtejuri periculoase deseori se formează în partea superioară a râului Marañon.

Hesiod a scris: “Acolo se află şi întunecata Casă a Nopţii, nori înfiorători o înconjoară în întuneric. În faţa ei [a Casei Nopţii] ... [Atlas] stă în picioare.”

Palatul Chavin de Huantar se află în faţa Anzilor. O fi “Casa Nopţii”, de fapt, locuinţa gorgonelor? Este “Atlas” unul dintre vârfurile din Anzi?

O sculptură a unei zeităţi înfiorătoare în mijlocul ruinelor labirintului din Chavin de Huantar reprezintă o gorgonă, conform lui Mattievich.

Rămăşiţe

Sculptura “Gorgonei” descrie această fiinţă ca fiind înlănţuită în labirintul subteran, de un stâlp de aproximativ 4,5 metri înălţime. Mai multe capete de piatră, groteşti, înconjoară palatul, poate descriind martorii împietriţi ai urâţeniei Gorgonei.

Deasupra “Gorgonei” se află o mică cameră de sacrificiu din care sângele victimelor se presupune că se scurgea în gura zeităţii. Mattievich a scris despre experienţa sa când a vizitat locul: “Am stat cu faţa la impozantul stâlp de piatră ... Am încercat să îmi imaginez cât de groaznic trebuia să fi fost să îl vezi acoperit cu sânge.”

Sculptura se aseamănă cu descrierile Gorgonei găsite în Europa, a declarat Mattievich, citându-i pe alţi cercetători care au observat la rândul lor unele similarităţi. De exemplu, în 1926, antropologul José Imbelloni a comparat sculptura din Chavin de Huantar cu capul Gorgonei descoperit în secolul al 6-lea în sanctuarul Siracuza din Sicilia. Imbelloni nu consideră că sculptura ar avea origine greacă, dar a descoperit că asemănarea dintre cele două sculpturi a forţat graniţele unei credinţe care susţinea că oamenii din Peru ar fi putut să creeze o statuie atât de similară doar din întâmplare.

Vârsta palatului Chavin de Huantar nu este cunoscută cu exactitate. Conform lui Mattievich, o tentativă de estimare ar putea data cele mai vechi părţi ale palatului până în jurul anului 1.300 î.Hr. Însăşi cultura Chavin datează din aproximativ 1.600 i.Hr.

Miturile locale se potrivesc cu legenda greacă?

Un mit ulterior din Chavin în legătură cu zeul Huari s-a dovedit a fi de fapt versiunea peruviană a mitului grecesc al lui Perseu, a declarat Mattievich. Conform mitului, populaţia locală l-ar fi invitat pe Huari la un ospăţ, plănuind să îl prindă şi să îl ucidă acolo. Huari a realizat totuşi complotul şi i-a transformat în piatră. S-a declarat că ospăţul şi împietrirea ulterioară ar fi avut loc în Chavin de Huantar.

În mitul grecesc corespondent, Polidectes a complotat împotriva lui Perseu, care stătea în calea iubirii sale. Polidectes a organizat un banchet la care toţi invitaţii trebuiau să dăruiască mai mulţi cai. Perseu nu avea niciun cal şi a declarat în schimb că va aduce tot ce îi va cere Polidectes. Acesta din urmă a profitat de oportunitate şi i-a cerut lui Perseu să aducă capul gorgonei Medusa. În urma unui curs lung de evenimente, Perseu a reuşit să obţină capul gorgonei şi astfel a dobândit puterea de a-i transforma pe ceilalţi în piatră.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.