Românii din Cernăuţi solicită şcoli şi universităţi cu predare în limba română

Reprezentanţii comunităţii româneşti din Cernăuţi au înmânat autorităţilor ucrainene lista de probleme în sfera învăţământului cu care se confrunta românii din regiune.
Întrunirea de la Cernăuţi. (Infoprut)
Maria Maevschi
20.09.2015

Reprezentanţii comunităţii româneşti din Cernăuţi au înmânat autorităţilor ucrainene lista de probleme în sfera învăţământului cu care se confruntă românii din regiune.

Potrivit Infoprut.ro, la discuţiile care au avut loc în sala de conferinţe a Administraţiei Regionale de Stat Cernăuţi au participat guvernatorul Oleksandr Fişciuk, Oksana Paliiciuk, şeful Departamentului de Învăţământ şi Ştiinţă al administraţiei locale, preşedintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuţi şi Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române. Aceştia au transmis conducerii regiunii o listă întocmită de comunitatea românească din Cernăuţi, care a inclus principalele probleme ale românilor în domeniul educaţiei, precum şi căile lor de soluţionare.

Printre problemele menţionate în cadrul întrunirii, se numără reducerea numărului de şcoli cu predare în limba română, lipsa de manuale pentru elevi, calitatea slabă a traducerilor testelor pentru evaluarea finală a cunoştinţelor elevilor în preajma admiterii la universităţi, necesitatea deschiderii unei grupe suplimentare pentru copiii vorbitori de limba română la Grădiniţa de copii nr. 1 din Cernăuţi, menţionează sursa citată.

Director al Editurii „Alexandru cel Bun” şi membru de onoare al Academiei Române, Alexandrina Cernov, a atras atenţia conducerii regiunii, dar şi a rectorului Universităţii Naţionale din Cernăuţi, cu privire la necesitatea deschiderii unei facultăţi pedagogice cu predare în limba română. La rândul său, guvernatorul regiunii a promis să studieze în detalii cerinţele etnicilor români din Cernăuţi, după care părţile au convenit să transforme întâlnirea dedicată problemelor din sfera învăţământului într-o conferinţă care să se desfăşoare în mod regulat.

La discuţii au mai luat parte şi Vasile Bâcu, preşedintele Societăţii pentru cultură românească „Mihai Eminescu”, Nicolae Toma, redactor-şef al publicaţiei „Zorile Bucovinei”, Ilie T. Zegrea, preşedintele Uniunii Scriitorilor din Cernăuţi, Octavian Bivolaru, preşedintele Asociaţiei „Golgota”, prof. dr. Ilie Popescu, prof. dr. Lora Bostan, dr. Marin Gherman, Vitalie Zâgrea, preşedintele Ligii Tineretului Român „Junimea”, Arcadie Opaiţ, preşedintele Ligii pentru apărarea drepturilor omului, Iurie Levcic, Preşedintele Centrului Bucovinean de artă pentru Conservarea şi Promovarea culturii tradiţionale româneşti, Arcadie Moisei, reprezentantul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, Ion Broască, preşedintele Societăţii medicilor români „Isidor Bodea”, Aurel Constantinovici, preşedintele Asociaţiei „Aron Pumnul” din Ucraina, directori de şcoli cu predare în limba română.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor