Romania si-ar putea pierde credibilitatea retragand soldatii romani din Irak

Biroul Permanent al PNL, intrunit de urgenta joi, a votat in unanimitate sa-l mandateze pe ministrul Apararii, Teodor Atanasiu, sa ceara CSAT retragerea celor 890 de militari romani din teatrul de operatiuni din Irak.
NASIRIYAH, IRAK: Un soldat roman pazind o zona indepartata din orasul Nasiriyah, sud-est de Baghdad 12 May 2006. (NAWFAL HASHEM / AFP / Getty Images)
Dana Betlevy
30.06.2006

Biroul Permanent al PNL, intrunit de urgenta joi, a votat in unanimitate sa-l mandateze pe ministrul Apararii, Teodor Atanasiu, sa ceara CSAT retragerea celor 890 de militari romani din teatrul de operatiuni din Irak.

Potrivit Legii 42/2004, MApN este imputernicit sa analizeze si sa hotarasca fortele si mijloacele romanesti care pot participa la misiunile armate in strainatate si sa faca propuneri CSAT in acest sens.

Premierul Calin Popescu Tariceanu a explicat, in conferinta de presa organizata dupa Biroul permanent al PNL, ca decizia a fost luata dupa o analiza atenta a situatiei, avand in vedere pierderile ingrijoratoare de vieti omenesti in randul celor care participa la misiuni in strainatate.

De asemenea, primul ministru a spus ca a fost luata in calcul tendinta tarilor UE de a se retrage din Irak, mentionand recenta decizie a Italiei, sub comanda careia se aflau soldatii romani in Irak.

“Aceasta decizie se inscrie intr-o tendinta clara la nivelul UE. In momentul de fata in Irak singurele doua tari care mai au participare sunt Polonia si Romania. Inclusiv americanii doresc o retragere din Irak”, a spus Tariceanu.

In plus, premierul a subliniat ca Franta si Germania nu si-au trimis nicioadata soldati in zonele de conflict din Orientul Mijlociu.

Premierul a declarat ca tara noastra isi va respecta in continuare obligatiile de membru Nato in misiunile desfasurate in urma deciziei NATO, ONU sau UE.

Tariceanu a declarat ca presedintele Traian Basescu si SUA vor fi informati imediat.

Ministrul Apararii, Teodor Atanasiu, a declarat ca decizia a fost luata dupa discutii cu Marea Britanie in a carei zona de responsabilitate se afla trupele romanesti.

Retragerea soldatilor romani din Irak ar urma sa aiba loc in lunile noiembrie-decembrie in acest an.

"Noi participam in teatrul de operatiuni de la Nassyria impreuna cu brigada Garibaldi, din Italia. Ei se retrag pe ultima rotatie din acest an si atunci suntem nevoiti, fiindca ramanem fara suport logistic si fara comandament, sa facem si noi retragerea", a spus Teodor Atanasiu.

Potrivit ministrului Apararii, cheltuielile pentru acest an cu trupele din Irak se ridica la circa 200 milioane de dolari, cifra care reprezinta 11,8% din bugetul ministerului Apararii.

2 100 de soldati romani se afla in teatrele de operatiuni in strainatate.

Doi militari au murit in Irak din 2003, de cand trupele romanesti se afla acolo, iar patru dintre soldatii romani trimisi in Afghanistan au fost ucisi.

Peste 900 de militari au fost dislocati, din 2002 in Afganistan. Patru dintre ei au murit: Iosif Silviu Fogorasi, Mihai Anton, Narcis Sonei si Ionel Gheorghita Dragusanu.

In Bosnia-Hertegovina si Kosovo peste 300 de militari efectueaza misiuni de mentinere a pacii.

Romanii sunt destul de reticenti fata de participarea tarii noastre la misiunile militare internationale. Potrivit unui studiu realizat in decembrie 2005 de Gallup Romania, la cererea Institutului pentru Politici Publice, romanii au o parere proasta despre modul in care a fost dusa politica externa.

Cu toate acestea, aproximativ jumatate dintre romani cred ca e bine sa participam cu trupe la misiuni internationale si putin peste jumatate cred ca e bine sa participam, in general, la rezolvarea problemelor mondiale.

Potrivit sondajului, tot mai multa lume tinde sa nu mai fie de acord cu prezenta trupelor romanesti in misiunile in care sunt angajate (Irak, Afganistan, Bosnia si Kosovo).

In Irak, doar noua state mai au trupe ce insumeaza aproape 166.000 de soldati. Prezenta cea mai masiva este a Statelor Unite, cu circa 150 de mii de soldati, apoi Marea Britanie - 8000 si Coreea de Sud - 3600 soldati.

Incepand cu anul 2003, un numar de 20 de state si-au retras trupele din Irak, printre care Spania, Ungaria, Cehia si Norvegia. Alte patru state europene - Olanda, Ucraina, Italia si Bulgaria - si-au anuntat intentia ferma de a se retrage din Irak.

Ambasadorul american la Bucuresti surprins, cel britanic asteapta lamuriri

Ambasadorul Statelor Unite in Romania, Nicholas Taubman, se declara surprins de propunerea ministrului apararii nationale, de retragere a soldatilor romani din Irak.

Nicholas Taubman afirma, conform "The Guardian", ca are impresia ca nu toate partile relevante din Romania sau din afara tarii au fost consultate inainte ca aceasta propunere sa fie anuntata.

Ambasadorul american si-a exprimat increderea ca Romania va continua sa colaboreze cu SUA, inclusiv in Irak si in razboiul impotriva terorismului.

La rindul sau, Ambasada Marii Britanii a anuntat intr-un comunicat de presa ca nu a fost instiintata despre propunerea privind retragerea trupelor romanesti din Irak si de aceea asteapta "lamuriri urgente".

"Nu am fost instiintati despre propunerea facuta de ministrul Apararii si asteptam lamuriri urgente despre planurile sale", afirma ambasadorul britanic la Bucuresti Robin Barnett.

"Intelegem ca desfasurarea trupelor romane in Irak reprezinta un subiect pentru care decizia revine Consiliului Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) si ca nu a fost luata inca nici o decizie privind viitorul prezentei romanesti in zona", se arata in declaratia ambasadorului britanic.

Ministrul de Externe acuza decizia sefului sau

Ministrul de Externe, Mihai Razvan Ungureanu, membru PNL, a fost vizibil deranjat de declaratiile premierului Tariceanu privind propunerea de retragere a soldatilor romani din teatrul de operatiuni din Irak.

Ungureanu considera ca o astfel de propunere nu putea fi inaintata fara consultarea prealabila a institutiilor cu putere decizionala in politica externa a Romaniei, inclusiv consultari cu partenerii tarii noastre.

“Politica externa romaneasca nu este o politica de insula ci una de colaborare intre state, intre actori politici care se considera onesti”, spune Ungureanu. “Institutiile statului roman trebuie sa se ridice deasupra disputelor politice interne”, a adaugat ministrul.

Intr-o conferinta de presa, Ungureanu a insistat ca Romania trebuie sa ramana credibila in fata partenerilor sai externi.

“Avem o politica externa ferma si credibila si care nu s-a dezis de deciziile Executivului si de angajamentele externe. Dorim sa pastram o politica consecventa.

(…) As fi preferat ca Ministerul Afacerilor Externe sa fie solicitat sa evalueze implicatiile directe asupra credibilitatii tarii noastre, in eventualitatea discutarii unei decizii legate de prezenta romaneasca in Irak”. a spus Ungureanu.

Ministrul de Externe i-a cerut lui premierului Tariceanu sa aiba o reactie publica fata de posibila decredibilizare a politicii externe a Romaniei.

“Sper ca aceasta reconfirmare va veni la timp inainte ca ministrul de Externe sa-si reconsidere pozitia in Executiv”, a declarat Mihai Razvan Ungureanu lasand sa se inteleaga ca ar putea inclusiv sa demisioneze din functie.

(C.N.A.)

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor