"România pod înspre Europa?" Forum de afaceri România - China

Bucureştiul a găzduit joi, sub egida Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, în parteneriat cu Camera de Comerţ pentru Import - Export de Echipamente şi Produse Electronice din China un forum de afaceri dedicat relaţiilor economice România – China.

La eveniment au luat parte 14 dintre cele mai mari companii chineze din domenii ca: energie hidro, eoliană şi termică, distribuţia energiei electrice, industria petrolieră, industria minieră, industria cocsochimică şi produse refractare, metalurgia neferoasă, industria constructoare de maşini grele, electronică şi comunicaţii, comerţ exterior, investiţii în străinătate, inclusiv finanţarea operaţiunilor comerciale, interesate să identifice în România parteneri locali şi oportunităţi de de afaceri.

Întâlnirile propriu-zise între reprezentanţii companiilor din China şi cei ai mediului de business românesc, în căutare de noi pieţe şi oportunităţi, au fost prefigurate de luări de cuvânt ale unor oficiali români şi chinezi, respectiv dl Sorin Dimitriu, Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti România, dl Daniel Andronache secretar de stat la Departamentul Energie, Shi Yonghong, vicepreşedintele Camerei de Comerţ pentru import şi export al Utliajelor şi Produselor Electronice şi Dl Mircea Borza, coordonator relaţii economice România - China, vorbitorii marjând pe importanţa dezvoltării relaţiilor economice-româno chineze, "impulsionate politic în ultimii doi ani."

Deşi în noiembrie, când Guvernul României a organizat la Bucureşti summit-ul China-Europa Centrală şi de Est, Bruxelles-ul îşi exprimase temerile că Republica China încearcă să intre în UE pe uşa din dos, creându-şi, prin parteneriate netransparente cu ţările mai sărace ale UE, capete de pod pentru a îşi aduce produsele, influenţa şi practicile de dumping în Europa, ocolind negocierile cu Bruxelles-ul, se pare că pentru România mirajul capitalului de care dispune China arată foarte atrăgător.

Uniunea Europeană a reuşit să-şi salveze industria fotovoltaică în iunie 2013 (şi locurile de muncă a 25.000 şi 30.000 de europeni) doar impunând taxe Chinei, ceea ce a creat o uriaşă frustare la Beijing, şi a adus UE şi China în pragul unui "război comercial". Comisia Europeană a impus taxele provizorii pe panourile solare chinezeşti în pofida reticenţelor mai multor state ale Uniunii Europene şi a temerilor de represalii comerciale din partea Beijingului, care a adoptat şi în trecut măsuri vizând produse europene, în replică la decizii ale UE privind anchetarea sau taxarea unor societăţi sau produse chineze.

Contrar aparenţelor, investiţiile chineze în România nu sunt aşa copleşitoare cum ar părea. Cele 20 de miliarde promise de guvernul Ponta, investiţii chineze în energie nucelară şi hidro, proiecte de infrastructură, exporturi de porci şi de vite etc. sunt departe de a se fi concretizat, rămânând deocamdată la stadiul de intenţii pe hârtie. Poate şi fiindcă firmele chineze dispuse să investească sume mari în domeniul energetic solicită garanţii prin care să fie asigurate că banii investiţi vor fi recuperaţi, plus un minim profit, garanţii greu de oferit în condiţiile în care Guvernul României nu poate să emită garanţii suverane, pentru că are acorduri încheiate cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială, ceea ce nu prea permite intrarea chinezilor "pe uşa din spate", aşa cum au făcut-o cu panourile solare, vândute la preţ de dumping în Europa.

Nivelul investiţiilor chineze în România se ridică în prezent la doar 250-300 milioane de dolari, China ocupând locul 18 în topul investitorilor străini în România, conform dlui Sorin Dimitriu, care declară că proiectele propuse Chinei de Camera de Comerţ a României sunt proiecte care pot fi realizate în conformitate cu reglementările Uniunii Europene.

Scopul forumului

Scopul forumului de astăzi este, conform dlui Dimitriu, ca participanţii din România şi din China să-şi identifice reciproc potenţiali parteneri.

La mesele unde au avut loc discuţii şi tatonări reciproce au luat loc reprezentanţi ai unor companii gigant ale Chinei, precum Sinohydro, companie cu care Guvernul României speră să construiască hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşneşti, China Petroleum Technology & Development Corporation, China Coal Technology & Engineering Group Corp, State Grid Corporation of China, Shanghai Electric Group CO., LTD, Harbin Electric Internaţional Company Limited, lider în China în contractarea proiectelor şi exportul echipamentelor pentru energie, precum şi alte companii din domeniile metalurgiei feroase şi neferoase, a construcţiilor de maşini, electronică, radiocomunicaţii, în total 14 companii mari şi foarte mari.

Din partea României au participat în jur de 34 de companii din domenii de interes pentru firmele chineze, discuţiile pornind de la premiza, enunţată de Shi Yonghong, vicepreşedintele Camerei de Comerţ pentru import şi export al Utilajelor şi Produselor Electronice, că România poate fi un pod înspre Europa, perspectivă considerată periculoasă la nivel de Bruxelles, exceptând situaţia în care "Tigrul Europei" cum a numit premierul Chinei România, va acţiona ca o ţară UE şi nu va trece, în relaţiile cu China, peste liniile directoare de negociere stabilite la nivel comunitar.