România nu va solicita vot pentru aderarea la Schengen. Care este legătura dintre poziţia Germaniei şi pericolul fascismului
alte articole
La consiliul JAI care va avea loc joi şi vineri, la Bruxelles, România nu va solicita un vot pentru aderarea la Schengen şi nu va mai lua în calcul un termen pentru finalizarea acestui proces, a declarat premierul Victor Ponta marţi, după discuţiile cu preşedintele desfăşurate la Palatul Cotroceni.
Premierul a subliniat totodată luni seară - la postul B1 TV - că nu există în prezent o altă poziţie oficială decât cea a Germaniei - privind aderarea României la Schengen.
"Probabil că Olanda ar vota alături de Germania. Nu se pune problema să mai cerem vot, sunt convins că Germania, de obicei, nu rămâne singură când se pune problema de vot, că totuşi e una dintre ţările-lider ale Uniunii Europene, iar pentru România nu se schimbă nimic dacă e un singur vot împotrivă sau sunt trei ori cinci. Practic, un singur vot, dreptul de veto anunţat oficial de Germania, este suficient şi, din acest motiv, am considerat că nu are rost să încălcăm uzanţele europene", a declarat Victor Ponta.
Premierul a explicat că atunci când se anunţă un drept de veto din partea unei ţări, nu se mai merge la vot, ci pe ideea unui compromis pentru o perioadă ulterioară.
"Nu mai luăm în calcul un termen, pentru că este vorba, în final, de lucruri care nu depind de România", a subliniat premierul, precizând şi că le-a cerut tuturor miniştrilor "un ton mult mai moderat" pe această temă, dar şi demnitate totodată.
La consultările de la Cotroceni cu premierul şi cu miniştrii de Externe şi de Interne, s-au discutat marţi teme de politică externă, precum şi mandatele României pentru şedinţa COREPER din 6 martie şi pentru Consiliul JAI din 7 - 8 martie, a informat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat, iar acelaşi mesaj a fost transmis şi de Guvern.
Germania nu este singura ţară care ar fi votat împotriva aderării României la Schengen, a declarat luni preşedintele Traian Băsescu, menţionând că există cel puţin şapte state care s-ar fi opus în cazul unui vot.
Traian Băsescu a precizat că "poziţia corectă" care ar trebui adoptată de autorităţi pe tema Schengen pentru Consiliul JAI ar fi "să se ia notă şi să stabilim un alt termen în care să discutăm accesul în Schengen", adică fie septembrie, fie decembrie.
Traian Băsescu a mai spus că salută poziţia exprimată de premierul Ponta privind mandatul reprezentantului României în şedinţa Consiliului JAI din această săptămână pe tema intrării în Schengen.
După discursul preşedintelui, în replică, premierul a declarat că ideea susţinută de Băsescu potrivit căruia cel puţin şapte state s-ar fi opus în cazul unui vot pentru aderarea României la Schengen reprezintă "o poveste" care nu există şi a arătat că poziţia statelor UE nu poate fi discutată "după bârfe".
Germania a anunţat că va bloca prin veto aderarea României la Schengen
Într-un interviu pentru cotidianul "Der Spiegel", ministrul federal de Interne de la Berlin, Hans-Peter Friedrich, a anunţat recent că va utiliza la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
Ministrul doreşte să împiedice aderarea rapidă a României şi a Bulgăriei la spaţiul Schengen, precum şi ridicarea controalelor de graniţă pentru cetăţenii celor două ţări.
Friedrich a declarat în cazul în care după votului din cadrului reuniunii miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne (Consiliul JAI - n.r.) ambele ţări vor fi admise, "intrarea acestora va fi împiedicată prin veto-ul german".
"Chiar şi considerarea aderării parţiale, adică intrarea cu aeroporturile şi porturile maritime, este scoasă de la masa discuţiilor", a mai precizat ministrul german.
"Extinderea spaţiului Schengen va fi acceptată de către cetăţenii noştri numai în condiţiile în care sunt asigurate premisele de bază. În momentul de faţă nu este cazul", a declarat Friedrich.
Ministrul german de Interne sugerează că măsurile populiste faţă de imigranţi sunt necesare pentru evitarea ameninţării fascismului
La consultările de la Cotroceni cu premierul şi cu miniştrii de Externe şi de Interne, s-au discutat marţi teme de politică externă, precum şi mandatele României pentru şedinţa COREPER din 6 martie şi pentru Consiliul JAI din 7 - 8 martie, a informat Administraţia Prezidenţială într-un comunicat, iar acelaşi mesaj a fost transmis şi de Guvern.
Pe de altă parte, ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich, care participă în alegeri în 2013, a "deraiat" în privinţa imigraţiei.
Politicianul a avertizat marţi nici mai mult, nici mai puţin că măsurile populiste sunt necesare pentru evitarea ameninţării fascismului, conform comentariilor lui Hannah Cleaver, relevă site-ul TheLocal.de.
După avertismentul lui Friedrich conform căruia Germania va opune un vot de veto aderării României şi Bulgăriei la zona Schengen, în cazul în care cele două ţări exercită presiuni în acest sens la o reuniune UE săptămâna aceasta, au apărut mai multe astfel de comentarii.
În unele cazuri, comentatorii au sugerat un ecou al declaraţiilor din 1960 ale rasistului britanic Enoch Powell, atunci când ministrul german a declarat săptămâna trecută că Germania "este ţara care a putut să ţină partidele de extremă dreapta în afara Parlamentului naţional. Dar lucrurile vor rămâne aşa doar dacă vom continua să luăm în serios îngrijorările poporului, iar problemele vor fi soluţionate", se mai precizează în site.
"Dacă oamenii din Germania au sentimentul că solidaritatea şi deschiderea lor sunt abuzate, iar sistemul nostru de securitate socială este jefuit, va exista o furie justificată", a mai precizat Friedrich pentru ziarul regional Rheinische Post.
"Datele curente sunt tulburătoare, dar pot fi gestionate", a mai declarat ministrul, subliniind că "acest lucru poate căpăta o nouă dimensiune începând din 2014", referindu-se la anularea restricţiilor pe piaţa muncii din Germania pentru români şi bulgari, aşa cum s-a întâmplat în cazul polonezilor şi grecilor.
"Informaţii contradictorii despre nivelul susţinerii sociale la care ar putea fi îndreptăţiţi în Germania se adaugă unei dezbateri confuze care sunt adesea alimentate de frică, xenofobie şi prejudecăţi", comentează The Local.
Citând o declaraţie a unui avocat, Aiko Peterson, pentru ediţia de vineri a ziarului Süddeutsche Zeitung, site-ul mai precizează că, deşi autorităţile germane afirma că noii imigranţi nu au acces la ajutor social în primele trei luni după imigrare, cei care le dau în judecată câştigă, în general.
Există o problemă la nivelul percepţiei cu privire la înregistrarea falsă a unor imigranţi bulgari şi români ca muncitori independenţi care, ulterior, se angajează în construcţii, potrivit publicaţiei The Local, iar modificarea regulilor în 2014 va conduce la o creştere a migrării în acest sens.
Pe de altă parte, "în realitate, cei mai mulţi imigranţi sunt deja aici. Ei vor putea să-şi legalizeze situaţia în domeniul muncii", a declarat pentru ziarul Süddeutsche Zeitung, Gunilla Fincke, preşedinta Comisiei de experţi pentru Integrare şi Migrare.
Însă o continuare a crizei euro şi incapacitatea unor ţări care se confrunta cu dificultăţi de a prelua controlul asupra şomajului va determina o creştere a migrării către Germania în căutarea unui loc de muncă, a declarat pentru The Local profesorul Joachim Trebbe, analist media la Universitatea Liberă Berlin.
Trebbe a mai declarat că Friedrich se pregăteşte atât pentru alegerile generale de la 22 septembrie, cât şi pentru cele programate în Bavaria cu o săptămână înainte, unde activează din partea Uniunii Creştin-Sociale (CSU, formaţiunea-soră a CDU condusă de Angela Merkel).
Prin utilizarea de fonduri şi exercitarea de presiuni politice la nivelul UE în vederea îmbunătăţirii situaţiei potenţialilor imigranţi la ei acasă, sunt depuse eforturi, mai susţine analistul.
Însă Joachim Trebbe subliniază că este un proces de durată, care este afectat de corupţie în ţările respective.
"Şi nu este vizibil pentru alegători. Participarea la îmbunătăţirea condiţiilor în România nu contribuie la câştigarea alegerilor. Evacuarea dintr-un parc a persoanelor care dorm în el însă, contribuie", a mai declarat Trebbe.