„România îşi păstrează opţiunea pentru energia nucleară” - Constantin Niţă

Proiectul, denumit ALFRED va fi derulat de Regia Autonomă de Tehnologii pentru Energia Nucleară - Sucursala Institutului de Cercetări Nucleare Piteşti, Ansaldo Nucleare şi ENEA.

"Ansaldo a lucrat pentru U1 şi U2 şi sunt convins că vor avea o contribuţie importantă şi pentru U3 şi U4. ENEA are un rol important în progresul celei de-a patra generaţii nucleare. Tehnologiile aduc progres. România îşi păstrează opţiunea pentru energia nucleară a precizat Niţă, într-o perioadă marcată de proteste împotriva exploatării gazelor de şist.

Realizarea proiectului ALFRED a fost aprobată prin hotărâre de guvern la finalul lunii trecute, informează ziarul financiar, reactorul urmând să fie amplasat la Mioveni, unde funcţionează şi Fabrica de Combustibil Nuclear. ALFRED figurează pe lista proiectelor prioritare finanţate din fonduri europene.

“Pe lângă necesitatea de a definitiva Unităţile nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă, România trebuie să adopte o filieră modernă de reactori nucleari de Generaţia IV şi se impune intrarea noastră în clubul ţărilor care promovează aceste filiere în fază de cercetare şi demonstraţie experimentală. Unul dintre proiectele din cadrul Generaţiei IV, dezvoltat în Europa, este reactorul de demonstraţie răcit cu plumb – ALFRED”, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern.

În jur de 20% din energia produsă în România provine în acest moment de la cele două reactoare nucleare ale centralei de la Cernavodă. Centrala va fi extinsă cu încă două unităţi, în valoare de 6,5 miliarde de euro, care vor fi însă controlate de chinezi. Conform lui Constantin Niţă acordurile între România şi China pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 sunt semnate, urmează negocierile între companii, după care acordurile trebuie să intre "în forţă". China va deţine pachetul majoritar de acţiuni al celor două reactoare, spulberând visul unei independenţe energetice româneşti.

Rolul programul nuclear românesc ar trebui să fie, teoretic, acela de a asigura un minimum de independenţă energetică României, la fel cum şi exploatarea gazelor de şist este prezentată tot ca o alternativă pentru reducerea dependenţei românilor de Gazprom, gigantul energetic rus. Investiţia de la Cernavodă, efectuată cu capital majoritar chinez, va înlocui însă dependenţa de Moscova cu dependenţa de Beijing, spre nemulţumirea UE, care priveşte cu neîncredere expansionismul chinez şi politicile neconcurenţiale ale Chinei în domeniul energetic.