România este săracă dar construieşte o biserică la trei zile

De ce una dintre cele mai sărace ţări din Europa construieşte o nouă biserică la fiecare trei zile? Exagerează România în încercarea de a-şi compensa greşelile trecutului comunist împotriva bisericilor?", este întrebarea pe care o pune Melissa Steffan, autoarea unui articol publicat miercuri de site-ul american Christianity Today (CT).

"Una dintre cele mai sărace ţări din Europa concurează foarte serios cu America's Bible Belt (statele din sudul SUA unde protestantismul evanghelic are cea mai puternică prezenţă n.r.) - în ceea ce priveşte densitatea clădirilor bisericeşti", menţionează autoarea.

România a solicitat un plan de salvare de la Fondul Monetar Internaţional în 2009. Totuşi, guvernul acordă anual peste 100 de milioane de euro Bisericii Ortodoxe Române pentru salariile preoţilor şi proiecte de construcţie.

O relatare oficială menţionează că "Biserica a profitat de poziţia sa proeminentă în ţară, construind biserici noi la o rată de una la fiecare trei zile, inclusiv o enormă catedrală în prezent în construcţie în centrul Bucureştiului". Unele oraşe au mai multe biserici pe cap de locuitor decât America's Bible Belt.

Această situaţie controversată din România nu a iscat singura dezbatere pe această temă peste hotare. BBC World Service a difuzat o emisiune realizată de Tessa Dunlop, care vine în România de aproape 20 de ani şi este căsătorită cu un român, cunoscând bine tradiţiile şi spiritualitatea poporului nostru şi realităţile sistemului românesc. În emisiune este înfăţişat faptul că Biserica Ortodoxă Română „absoarbe” fonduri de milioane de la stat, deşi economia ţării este într-o situaţie proastă.

„România este una dintre cele mai sărace ţări din UE. Salariul mediu este foarte scăzut. În ciuda acestui fapt, politicienii români au continuat să direcţioneze sume mari de bani în construirea de noi biserici. Aceasta include şi donaţia a 11 hectare în centrul Bucureştiului şi fonduri pentru construirea noii catedrale [Catedrala Mântuirii Neamului]", arată Tessa Dunlop.

"Mergeţi prin fiecare orăşel sau sat şi veţi vedea două sau trei biserici, multe din ele palate opulente, simbol al credinţei într-una din cele mai religioase ţări din lume”, îndeamnă Tessa Dunlop, pentru cine doreşte să se convingă de adevărul spuselor ei.

Corespondentul BBC afirma că relaţia dintre stat şi religie este avantajoasă pentru ambele părţi. Nu se ştie exact câţi bani primeşte Biserica Ortodoxă în fiecare an de la stat. Anual, Guvernul român alocă un milion de euro pentru salariile preoţilor, însa Biserica mai primeşte milioane de euro şi din alte surse, precum autorităţile locale sau diverse companii.

În ultimii 20 de ani, potrivit prevederilor legale în vigoare, sprijinul financiar din partea autorităţilor de stat centrale şi locale s-a acordat nu numai pentru Catedrala Mântuirii Neamului, ci şi pentru alte catedrale sau biserici mari din ţară, ortodoxe sau ale altor confesiuni, precizează Agenţia de ştiri Basilica.

În ce priveşte noua Catedrală care urmează să se construiască în Bucureşti, costul lucrărilor, până la etapa roşu-gri (fără finisaje), a fost estimat, în 2010, la 100 de milioane de euro cu TVA, între timp, obţinându-se o reducere a costurilor de 20%, ajungându-se la sumă totală de 80 de milioane de euro, a declarat reprezentantul BOR .

Lucrările realizate la infrastructura viitoarei Catedrale au fost terminate în doi ani, până în anul 2015 urmând a fi realizată suprastructura la faza roşu-gri, inclusiv tencuitul, conform declaraţiilor purtătorului de cuvânt al BOR.

Biserica ortodoxă încearcă să combată emisiunea BBC, dând un comunicat prin care-şi apără imaginea, expunându-şi nemulţumirea faţă de articolele apărute în BBC şi presa românească, dându-şi silinţa să convingă că bisericile nu sunt "un capriciu" ci o necesitate pentru popor. Totuşi, acest popor foloseşte pe Facebook, pentru catedrala mântuirii neamului, apelativul sintagma "Catedrala Manipulării Neamului".

Demn de menţionat este faptul că în oraşul Ghimbav, s-a construit o biserică de 1 milion de euro care are cupole din inox poleit cu aur, în schimb în oraş nu există nicio grădiniţă cu program prelungit, nicio creşă, nici o policlinică, nici un cămin de bătrâni, ci există doar un dispensar.

Relaţia confortabilă dintre biserică şi stat are şi critici politici, inclusiv Victor Opaschi, ministrul român al afacerilor religioase. Opaschi a declarat că legăturile strânse "nu sunt un lucru bun", dar statul încearcă să compenseze pentru perioada când guvernul ţării condus de comunişti a jefuit Biserica Ortodoxă Română atât de bani cât şi de proprietăţi.