România a întârziat plata cotizaţiei la fondul UE care sprijină militar Ucraina. Ce penalităţi riscăm şi de unde vom plăti?
România a întârziat plata cotizaţiei de peste 18,6 milioane de euro către Instrumentul European pentru Pace, fondul Uniunii Europene care sprijină militar Ucraina în faţa agresiunii Rusiei. Această sumă reprezintă o obligaţie asumată de statul român, iar neplata la termen atrage penalităţi de 3.181 de euro pentru fiecare zi de întârziere, până la achitarea integrală a datoriei, conform unui document aflat joi pe agenda Guvernului.
Înştiinţarea privind plata a fost emisă Ministerului Afacerilor Externe la data de 14 martie 2025, după aprobarea legii bugetului de stat. Termenul limită pentru efectuarea plăţii era 14 aprilie 2025, cu o perioadă de graţie de 30 de zile, ceea ce însemna că suma trebuia achitată cel târziu la 13 mai 2025. În caz contrar, se aplicau dobânzi penalizatoare de 3.181 euro/zi, aşa cum se precizează în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre, scrie Hotnews.
Pentru a rezolva această problemă, Guvernul interimar a decis joi, la ora 14:10, să aloce din Fondul de rezervă bugetară suma de 93,1 milioane lei (echivalentul a 18,6 milioane euro) pentru plata cotizaţiei României la Instrumentul European pentru Pace. Nu a fost precizat dacă această sumă va acoperi şi penalităţile acumulate din 13 mai 2025.
Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Emil Hurezeanu, a declarat înaintea şedinţei de guvern că plata va fi efectuată, motivând întârzierea prin schimbările la vârful guvernului şi discuţiile politice din jurul subiectului. Întrebat despre valoarea penalităţilor, ministrul a menţionat că va putea oferi detalii după aprobarea actului normativ.
Bugetul Ministerului Afacerilor Externe va fi suplimentat cu peste 93,1 milioane lei din Fondul de rezervă bugetară pentru a acoperi această obligaţie. În contextul actualei situaţii de securitate regională, contribuţia României la Instrumentul European pentru Pace vizează în special întărirea capacităţii Ucrainei de instruire a forţelor armate, a apărării şi a rezilienţei sale. Consolidarea acestui instrument este considerată o necesitate urgentă, reflectând angajamentele politice ale României la nivelul Uniunii Europene ca furnizor de securitate.
