Rezultatele privatizării din Transnistria vor fi revizuite de noii aleşi

Noua conducere a Transnistriei intenţionează să analizeze minuţios rezultatele „marii” privatizări şi să dea o apreciere efectului său economic.

După cum relatează Infotag cu referire la presa din regiune, aşa-zisul nou ministru al Dezvoltării Economice, Aliona Şulga, a spus că rezultatele preliminare nu sunt îmbucurătoare.

„Fiecare a patra întreprindere privatizată nu a îndeplinit condiţiile investiţionale sau le-a îndeplinit parţial. Potrivit calculelor preliminare, suma acestor condiţii investiţionale nerespectate constituie circa $33 mil. Şi aceasta fără a ţine cont de impozitele neachitate”, a spus ea într-un interviu pentru televiziunea locală.

Potrivit ministrului, condiţiile investiţionale au fost micşorate pentru o serie de întreprinderi, la solicitarea acestora, fiind vorba de încă circa $5 mil.

„În prezent organele care participă la procesul de privatizare strigă într-un glas despre legislaţia de privatizare imperfectă. Dar este evident faptul că în toţi aceşti ani a lipsit voinţa politică de a schimba situaţia. Astăzi noi suntem moştenitorii problemelor acumulate şi trebuie să le soluţionăm. Trebuie să introducem modificări în legislaţia de privatizare, în legea privind insolvabilitatea şi falimentul, privind transformarea bunurilor în proprietate de stat”, consideră ea.

Şulga a menţionat că există anumite probleme şi în privinţa întreprinderilor care au îndeplinit condiţiile investiţionale.

„Unele stagnează, o parte din întreprinderi şi-au redus considerabil volumul de producere, au redus numărul angajaţilor. Cu regret, nu există anumite mecanisme de control de stat în perioada postprivatizare asupra acestor întreprinderi, dar trebuie să analizăm de ce aceste întreprinderi se află în situaţia respectivă, ce le încurcă – condiţiile externe sau interne, managementul ineficient sau condiţiile create de stat – şi trebuie să înlăturăm aceste impedimente”, a spus ministrul.

Experţii locali menţionează că marea privatizare, gândită pentru ca noii proprietari să dea o nouă viaţă întreprinderilor, să asigure dezvoltarea acestora cu investiţii şi un management eficient, să menţină locurile de muncă şi să creeze altele noi, să achite impozitele – în realitate s-a dovedit a fi o mare „vâlvă”, care a completat temporar bugetul şi a umplut buzunarele cuiva. Economia şi industria, în loc să se dezvolte treptat, au fost suprimate totalmente, iar noua conducere este nevoită să-şi bată capul de unde să găsească bani pentru a acoperi deficitul bugetar de 70%.

Precizăm că procesul de privatizare a marilor obiecte în regiune a început în 2002 cu scopul de a spori eficienţa activităţii întreprinderilor, de a atrage investiţii în producţie şi a fost încheiat către anul 2010. Au fost vândute aproximativ 150 de întreprinderi mari contra sumei de peste $120 mil. Din cauza condiţiilor de privatizare neîndeplinite, autorităţile au iniţiat procedura de reziliere a circa 10 contracte de vânzare-cumpărare, însă instanţa de judecată a dat câştig de cauză doar în privinţa a doua întreprinderi. În 2011 veniturile din privatizări au constituit 3,5 mil. ruble ($300 mii). În prezent în aşa numita republică moldovenescă nistreană este lansat programul de deetatizare şi privatizare pentru anii 2011-2012, care, practic, dublează în totalitate programul similar pentru 2009-2010, care nu a fost realizat.