Rex Tillerson: Relaţiile bilaterale cu Moscova continuă să se deterioreze

Comentariile făcute marţi de Tillerson în faţa Comisiei pentru Relaţii Externe a Senatului SUA au avut loc la o zi după ce în Congres s-a discutat despre menţinerea sancţiunilor existente împotriva Moscovei şi impunerea de noi sancţiuni pentru presupusul amestec al ruşilor în alegerile prezidenţiale americane de anul trecut, printre altele.

În cadrul unei audieri privind bugetul Departamentului de Stat pentru 2018, senatorii l-au chestionat pe Tillerson în legătură cu priorităţile departamentului, nu doar despre Rusia, ci şi despre China, Coreea de Nord, Siria etc.

Tillerson a declarat senatorilor că relaţiile bilaterale cu Rusia se află la cel mai scăzut nivel, dar a evitat să răspundă dacă el sau Casa Albă vor susţine noile sancţiuni sau dacă administraţia Trump ar putea încerca să se opună acestora.

„Ne-ar conveni flexibilitatea de a încălzi relaţiile cu Rusia. Avem unele canale prin care începem să comunicăm şi în niciun caz nu aş dori închiderea acestora”, a declarat el.

Rusia ameninţă cu măsuri retaliatorii

Preşedintele american Donald Trump şi-a manifestat sprijinul pentru o abordare mai conciliatorie faţă de Rusia şi, imediat după câştigarea alegerilor prezidenţiale de anul trecut, Kremlinul a trimis mesaje prin care a sugerat că speră la un fel de relaxare a sancţiunilor impuse de SUA pentru rolul ruşilor în criza ucraineană.

Totuşi, în ultimele câteva săptămâni – în condiţiile în care a devenit evident că, de fapt, Casa Albă nu se îndreaptă în direcţia ridicării sancţiunilor existente, iar Congresul a făcut un pas în direcţia impunerii de noi sancţiuni – tonul Moscovei s-a ascuţit.

Săptămâna trecută, oficialii ruşi au ameninţat cu măsuri retaliatorii, inclusiv confiscarea unei proprietăţi din vestul Moscovei ce aparţine ambasadei americane. Această măsură pare să fie un răspuns la faptul că SUA a închis două sedii ale misiunilor diplomatice ruseşti în statele americane Maryland şi New York, despre care autorităţile americane au declarat că au fost folosite în scopul colectării de informaţii.

Dmitri Peskov, purtător de cuvânt al Kremlinului, a afirmat marţi că Moscova urmăreşte îndeaproape proiectul de lege privind noile sancţiuni. Întrebat în legătură cu iniţiativa parlamentară bipartizană privind sancţiunile, Peskov a precizat că impresia Kremlinului este una „negativă”.

Noile măsuri care vizează Rusia – asupra cărora au convenit, luni, senatori republicani şi democraţi – au fost incluse într-un amendament ce va fi inclus în proiectul de lege privind sancţiuni aplicate împotriva Iranului. Votarea acestui amendament va avea loc înainte de sfârşitul săptămânii.

Ca urmare a iniţiativei legislative, vor fi reglementate prin lege sancţiunile existente ce au fost impuse de predecesorul lui Trump, Barack Obama, împotriva Moscovei, pentru agresiunile sale în Ucraina. Acest lucru ar îngreuna eforturile lui Trump de a ridica sancţiunile unilateral.

Noile sancţiuni propuse vor viza cetăţenii ruşi acuzaţi de încălcări ale drepturilor omului, furnizarea de arme guvernului sirian şi desfăşurarea de atacuri cibernetice în numele guvernului rus.

De asemenea, vor fi sancţionate companii ruseşti din sectoarele de minerit, exploatare a metalelor, de transport şi feroviare, extinzându-se dincolo de companiile de energie şi financiare sancţionate anterior.

Comentariile făcute de Tillerson sunt similare afirmaţiilor anterioare ale secretarului american al Apărării, Jim Mattis, care a declarat luni politicienilor din Camera Reprezentanţilor că preşedintele rus Vladimir Putin nu pare să dorească o îmbunătăţire a relaţiilor cu Washingtonul.

„În acest moment... nu văd nicio indicaţie că Putin ar dori o relaţie pozitivă cu noi. Acest lucru nu înseamnă că nu putem ajunge acolo în timp ce căutăm un teren comun. Dar, în acest punct, el a ales să fie competitiv, să fie un concurent strategic şi va trebui să facem faţă situaţiei după cum vom considera”, a declarat Mattis, Comisiei pentru Servicii Armate din Camera Reprezentanţilor.

Mărturia lui Tillerson are loc, de asemenea, în condiţiile în care diverşi oficiali ai administraţiei Trump se confruntă cu tot mai multe întrebări din partea politicienilor privind legăturile dintre asociaţi ai preşedintelui american şi oficiali ruşi, precum şi referitor la presupusul amestec al Moscovei în alegerile prezidenţiale de anul trecut.

Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său american au negat în repetate rânduri că Rusia s-a amestecat în procesul electoral din SUA şi că a influenţat rezultatul alegerilor prezidenţiale de anul trecut, pe care Trump le-a câştigat în faţa democratei Hillary Clinton.

În plus, comentariile lui Tillerson au fost făcute într-un context politic complex, ce a fost complicat şi de declaraţiile oscilante ale fostului director FBI cu privire la Rusia.

La scurt timp după ce a fost demis de la conducerea FBI, James Comey l-a acuzat pe Trump de obstrucţionarea justiţiei prin presiuni în cazul anchetei privind presupusa legătură a generalului Michael Flynn cu Rusia, citând note scrise în urma unor presupuse discuţii avute cu Trump.

Dar săptămâna trecută, Comey a depus mărturie în faţa unei comisii a Senatului SUA, afirmând că preşedintele american nu i-a cerut niciodată să pună capăt investigaţiei Biroului asupra presupusului amestec rusesc în alegerile prezidenţiale din 2016.