Congresul american numeşte un procuror special pentru anchetarea legăturilor Trump-Rusia

Anunţând numirea fostului şef al FBI Robert Mueller la conducerea unei anchete asupra Rusiei, adjunctul Procurorului General al SUA, Rod Rosenstein, a declarat că “interesul public îmi cere să plasez această investigaţie sub autoritatea unei persoane care este în afara ierarhiei normale de comandă”.

Anunţul surpriză de miercuri al Departamentului de Justiţie al SUA a avut loc în condiţiile în care preşedintele Donald Trump a fost învinuit de directorul demis al FBI, James Comey, că ar fi urmărit să blocheze în mod deliberat o investigaţie FBI asupra legăturilor dintre fostul său consilier pentru securitate naţională Michael Flynn şi Rusia.

Unele organizaţii media americane au susţinut la începutul acestei săptămâni, deşi nu este clar cum au obţinut informaţiile, că fostul director FBI James Comey a descris într-un memorandum o întâlnire cu preşedintele Trump în care acesta l-ar fi încurajat să renunţe la ancheta împotriva generalului Flynn. Casa Albă a negat că acea conversaţie ar fi avut loc în maniera relatată de Comey în memorandumul său.

Demiterea lui Comey a redeschis bătălia între Trump şi establishment

Preşedintele Trump l-a concediat pe Comey din poziţia sa săptămâna trecută, lucru care a generat valuri de şoc la Washington. În ciuda faptului că preşedintele poate demite directorul FBI, acest lucru se întâmplă foarte rar. Ultimul director FBI a fost demis de preşedintele Bill Clinton, cu o zi înaintea declanşării scandalului morţii lui Vince Foster, un apropiat al clanului Clinton.

Înaintea concedierii sale, Comey a condus o anchetă federală asupra posibilităţii ca Moscova să fi avut legături cu oficiali ai campaniei prezidenţiale a lui Trump pentru a influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2016 – anchetă pe care Mueller o va prelua, deşi nu este clar dacă acesta va începe de la zero ancheta sau va continua pe baza informaţiilor acumulate până acum de FBI.

Robert Mueller, fost director FBI, este considerat unul dintre oamenii cei mai integri din sistemul american.

Ancheta lui Comey a fost lansată după ce lideri ai Partidului Democrat au promovat teoria că Trump ar fi fost implicat în relaţii ilegale cu Kremlinul. Campania democrată a produs o serie de zvonuri şi articole în presa mainstream - în principal în Washington Post, ziar cunoscut pentru legăturile sale cu CIA - şi New York Times.

Cu toate acestea, FBI a anunţat că nu a găsit dovezi ale implicării lui Trump în relaţii ilegale cu Kremlinul. Însă campania democrată a făcut o victimă la începutul mandatului lui Trump - consilierul de securitate naţională, gen. Michael Flynn care a fost demis din motive aparent legate cu o relaţie cu Kremlinul - însă detaliile cazului sunt extrem de neclare.

În calitate de procuror special, Mueller va primi puteri extinse care îi vor permite să investigheze nu numai potenţiala interferenţă a Kremlinului în alegerile americane dar şi orice alte acţiuni considerate pertinente pentru anchetă – posibil chiar decizia lui Trump de a-l concedia pe Comey.

Unele rapoarte media au sugerat că administraţia Trump a fost înştiinţată doar cu puţin timp înaintea anunţului public privind numirea lui Mueller în noua sa poziţie.

Răspunzând acestor ştiri, Trump a declarat că o “investigaţie cuprinzătoare va confirma ceea ce ştim deja – nu există nicio înţelegere între campania mea şi orice entitate străină”. Preşedintele a mai adăugat că aşteaptă ca problema să fie concluzionată “rapid”.

Teoria unei colaborări între Trump şi Kremlin, generată în timpul campaniei electorale, de către lideri democraţi, a fost promovată la început de Barack Obama şi Nancy Pelosi, pe măsură ce cursa pentru prezidenţialele americane devenea tot mai murdară şi clanul Clinton devenea tot mai implicat în scandalurile legate de Hillary Clinton.

La scurt timp după victoria lui Trump, presa neo-liberală de la Washington a creat o campanie de presă împotriva lui Trump, axată pe presupusele legături pe care Trump sau anturajul său le-ar avea cu Moscova, în paralel cu demonstraţii de stradă şi proteste, deseori violente, organizate împotirva noului preşedinte şi a susţinătorilor săi.

Trump a respins în repetate rânduri anchetele FBI şi ale Congresului SUA asupra campaniei sale ca fiind nişte “farse”. În acelaşi timp, luni, secretarul de presă al Casei Albe, Sean Spicer, a precizat că nu crede că un procuror special este necesar ca parte a investigaţiei.

Ancheta specială, o armă cu două tăişuri pentru democraţi

Măsura declanşării unei anchete speciale de către Congresul dominat de republicani, care, teoritic ar fi trebuit să-i ţină partea lui Trump, subliniază lipsa de suport pe care o are magnatul, care este un outsider la Washington.

Pe de altă parte, ancheta poate fi un lucru bun pentru Trump: preşedintele nu poate fi demis până când ancheta nu îşi produce rezultatul, iar procesul poate dura ani de zile.

Robert Mueller, care conduce ancheta, este şi el o problemă pentru neo-liberali, fiind cunoscut pentru integritatea sa - iar acest lucru, în condiţiile în care establishmentul nu a reuşit să producă nici măcar o dovadă clară pe baza căreia să îşi susţină învinuirile, poate să aibă până la sfârşit un efect contrar: dacă la sfârşitul anchetei Trump este găsit nevinovat, establishmentul va trebui să închidă subiectul.

Între timp, cu Comey demis, FBI-ul poate începe anchetele numeroaselor scandaluri care au zguduit în ultimii ani elita politică de la Washington.