Revista "Nature" revine cu o nouă acuzaţie de plagiat, referitoare la Ecaterina Andronescu

Revista ştiinţifică “Nature”, care a relatat despre cazul plagierii tezei de doctorat a premierului Victor Ponta, dezvăluie un nou caz în care a fost aplicată metoda “copy-paste”, în care critică sistemul de supraveghere în cercetarea românească, acuzând-o pe Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei de girare a unei cereri de finanţare în valoare de jumătate de milion de euro bazată pe plagiat, notează portalul anticorupţie Alianţa pentru o Românie Curată.

Iată conţinutul integral tradus de portalul românesc mai sus menţionat:

"La începutul acestui an, Nature a expus o serie de scandaluri de plagiat din România, care au implicat un ministru al Educaţiei, mai multe cadre universitare şi pe primul-ministru Victor Ponta. În data de 7 noiembrie 2012, revista a publicat probe de plagiat în mai multe cereri de finanţare publică pentru proiecte de cercetare.

Nici una dintre cererile suspecte nu a fost finanţată, dar unii oameni de ştiinţă români se declară îngrijoraţi că afacerea este muşamalizată de ministrul educaţiei şi cercetării, care nu a rezolvat îngrijorările privind corectitudinea sistemului şi în septembrie a propus noi reguli, care sunt menite să reducă supravegherea deciziilor de acordare de granturi.

Administratorii de granturi au fost iniţial alertaţi de cererile suspecte în luna februarie, iar cazurile - fiecare în valoare de aproape jumătate de milion de euro - au fost listate pe un site guvernamental în data de 22 mai, la scurt timp după ce Victor Ponta a preluat mandatul de prim-ministru.

Deşi cazurile de plagiat ar trebui să fie investigate de un consiliu naţional de etică, multe rămân nerezolvate. Consiliul a confirmat plagiatul în patru cazuri în această primăvară, dar nu a primit din partea departamentului legal al Ministerului Educaţiei permisiunea de a publica informaţiile descoperite.

Ponta a dizolvat consiliul pe data de 8 iunie, înainte ca acesta să îşi poate finaliza investigaţiile în legătură cu restul cazurilor de cereri suspecte pentru granturi. Consiliul de etică trebuia de asemenea să prezinte o decizie în cazul acuzaţiilor de plagiat aduse fostului ministru al Educaţiei şi Cercetării Ioan Mang.

Site-ul integru.org, care publica dovezi ale plagiatelor comise de oameni de ştiinţă români alături de aprecieri din partea experţilor internaţionali, a postat o analiză a unui al cincilea caz, care a ajuns şi în atenţia jurnaliştilor de la Nature.

Cererea de finanţare în cadrul programului «Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativa (PCCA)» era pentru suma de 465.000 de euro, pentru un proiect de cercetare în domeniul «reţelelor wireless optice pentru aplicaţii broadband multi-serviciu» («optical wireless-based networks for broadband multi-services applications» în original, n.r.), numit OWHAN.

Proiectul reprezenta o colaborare între opt cercetători de la trei universităţi, sub coordonarea Institutului Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii (INSCC). Conform analizei realizate de integru.org, cererea pentru grant era copiată aproape integral din cinci surse diferite.

Ian Wassell, inginer în telecomunicaţii la Universitatea Cambridge, Marea Britanie, alături de alţi patru experţi internaţionali care au examinat cererea de finanţare pentru integru.org, a comentat că, din punctul său de vedere, este«cel mai evident caz de plagiat pe care l-a întâlnit».

Alte păreri ale experţilor critică justificarea din cererea de grant pentru sumele foarte mari implicate de proiect şi superficialitatea explicaţiilor privind distribuţia fondurilor.

«Guvernul ar trebui să se preocupe de astfel de cazuri, care sunt o tentativă de a fura fonduri publice», a declarat pentru Nature Dragoş Ciuparu, inginer chimist la Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti şi fost preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Cercetare Ştiintifică.

Administratorii de granturi au respins o cerere de libera informare anterioara din partea Nature pe motiv ca informaţiile despre proiecte nu sunt de interes public, dat fiind că acestea nu au fost finanţate şi rămân «la nivelul unor idei de cercetare».

Ecaterina Andronescu a semnat cererea de finanţare pentru proiectul OWHAN în calitate de rector al uneia dintre universităţile participante la proiecte - Universitatea Politehnică Bucureşti - funcţie pe care a deţinut-o până în luna aprilie. În iulie, Andronescu a devenit ministrul Educaţiei.

Ea a refuzat să răspundă direct întrebărilor puse de Nature în legătură cu încetarea investigaţiilor în cazurile de plagiat, atât în calitate de rector, cât şi în calitate de ministru.

În schimb, Andronescu a răspuns Nature într-un email că ea nu poartă nicio răspundere personală pentru întârzierea investigaţiilor, dar că «este îngrijorată în legătură cu asemenea cazuri în procesul de cerere al granturilor de cercetare».

Managerul proiectului OWHAN a fost Florin Constantinescu de la Universitatea Politehnică Bucureşti, în calitate de membru al Institutului Naţional de Studii şi Cercetări pentru Comunicaţii.

Pe 6 mai, comisia de etica a INSCC a publicat un raport în care spunea că unul dintre participanţii la proiectul OWHAN, inginerul electronist Radu Dragomir, este singurul responsabil pentru redactarea cererii de grant.

Constantinescu a declarat pentru Nature că el nici nu a scris şi nici nu a citit cererea pe care a semnat-o şi că recunoaşterea vinei de către Radu Dragomir îl exonerează de orice vină.

Mai mulţi oameni de ştiinţă români s-au arătat îngrijoraţi de faptul că Guvernul ar încerca să slăbească sistemele de protecţie împotriva plagiatului şi a altor abateri etice cum ar fi situaţiile de conflict de interese. O propunere publicata pe site-ul Ministerului Educaţiei şi Cercetării pe 19 septembrie cere eliminarea necesităţii unei supravegheri internaţionale a cererilor de granturi de cercetare.

Cererile suspecte au fost depistate doar pentru ca programul "Proiecte Colaborative de Cercetare Aplicativă (PCCA) " cere că două treimi dintre evaluatori să fie din afară ţării, pentru că în acest fel să fie evitată fraudarea în interiorul «micii comunităţi ştiinţifice româneşti». O sursă apropiată de minister citată de Nature susţine că propunerea este acum modificată pentru a linişti îngrijorările cercetătorilor.

Deşi noul consiliului de etică de la Bucureşti, format în luna iunie, nu a finalizat verificările celorlalte cereri de finanţare suspecte, a reacţionat la acuzaţiile de plagiat aduse împotriva a trei profesori importanţi de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.

Formula precedentă a consiliului afirmase despre acest caz că reprezintă un caz «de plagiat clar». Chiar şi aşa, pe data de 1 noiembrie noul consiliu a publicat un raport prin care cei trei profesori implicaţi, Klara Brânzaniuc, Constantin Copotoiu şi Leonard Azamfirei (actualul rector al universităţii), au fost exoneraţi de orice abatere pe baza faptului că nu ar fi ştiut că sunt incluşi ca autori a unor lucrări ştiinţifice publicate în revista ştiinţifică a universităţii, Acta Medica Marisiensis.

Un student, care a fost co-autor, a primit interdicţia de a ocupa orice funcţie academică timp de un an şi o avertizare scrisă pentru includerea şefilor săi de departament ca autori ai lucrărilor. Conform mai multor experţi citaţi de portalul care a făcut descoperirea, şi această lucrare ar reprezenta «un caz clar de copy-paste, care se întinde peste aproximativ 60% din textul lucrării»."

Analiza comparativă a cererii de grant şi a lucrărilor după care a fost plagiată se găseşte pe site-ul integru.org.