Revenirea lui Tăriceanu: plan pentru economie şi săgeţi îndreptate către Băsescu şi Antonescu

Prezent joi la o dezbatere organizată de SAR şi Fundaţia Friedrich Ebert despre soluţiile partidelor politice pentru creştere economică şi generarea de locuri de muncă, fostul premier Călin Popescu Tăriceanu i-a atacat pentru măsurile economice luate pe Emil Boc şi Traian Băsescu şi l-a taxat pe preşedintele PNL Crin Antonescu că n-a venit cu un program economic pentru România. Totodată Tăriceanu a prezentat un plan în cinci puncte pentru economia României.

Potrivit datelor colectate de Societatea Academică din România, România are o rată a angajării foarte scăzută în raport cu populaţia activă totală. Pe fondul creşterii economice modeste şi a crizei, sectorul privat s-a restrâns şi nu a creat noi locuri de muncă, iar numărul de angajaţi legal a scăzut de la 4,4 milioane la 4,2 milioane din 2004 şi până astăzi. Doar în sectorul public, numărul angajaţilor a crescut de la 18% la aproape 30%.

Economistul Florin Câţu, prezent la eveniment, a observat că programele economice ale celor două mari alianţe politice, ARD şi USL, sunt destul de asemănătoare în unele privinţe precum reducerea fiscalităţii. Diferă doar modalitatea şi orizontul de timp. El se arată însă sceptic în legătură cu faptul că FMI va accepta măsuri precum scăderi de TVA, creşterea salariului minim sau reducerea cotei unice de impozitare.

„Din ambele programe lipseşte însă un lucru foarte important, şi anume promovarea competiţiei. Privatizarea nu înseamnă transformarea monopolului de la stat la privat, ceea ce nu ajută în niciun fel consumatorul”, a mai spus Câţu.

În opinia sa, este esenţială dereglementarea sectorului respectiv, astfel încât pe acest teren să intre noi actori în competiţie. Nu este suficient ca statul să încerce să facă rost de bani pe termen scurt prin vânzarea pe bursă a unor părţi din active.

Câţu mai atrage de asemenea atenţia că multe dintre măsurile propuse de partidele politice sunt fanteziste pentru că nu poţi „ să reduci impozitele şi să faci şi investiţii în acelaşi timp”. Cât despre creşterea economică şi generarea de locuri de muncă, fostul şef al băncii ING România consideră că există o problemă cu băncile care nu vor să finanţeze IMM-urile.

La rândul său fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, actual candidat la Senat la alegerile din 9 decembrie, a susţinut că „ situaţia economică din România a fost agravată de criza din Europa, dar şi de incompetenţele guvernărilor PDL anterioare.

Guvernul Boc a luat o serie de măsuri stupide care au sufocat mediul privat şi au sugrumat sectorul public fără ca veniturile bugetare să fie direcţionate cu eficienţă".

Tăriceanu nu l-a uitat nici pe preşedintele Băsescu, căruia i-a transmis că „nu are căderea să dezbată probleme economice pentru că a fost garantul acestor măsuri dezastruoase pentru economie. Traian Băsescu, prin atitudinea sa, a girat risipa banilor publici pe proiecte profitabile pentru clientela politică şi ar fi bine dacă s-ar putea abţine să dea lecţii de economie".

„Din păcate, PNL este încă dator electoratului propriu cu exprimarea unei viziuni liberale asupra viitorului economiei româneşti şi, vă spun sincer, am aşteptat ca liderul PNL să promoveze un plan economic pentru România. Din păcate, până astăzi am fost deficitari la acest capitol şi consider că este o greşeală care ar putea să ne coste, şi anume faptul că în această campanie nu am prezentat suficient soluţiile noastre de creştere a economiei româneşti, PNL fiind considerat până nu de mult un pa

Surprinzător, nici Crin Antonescu n-a scăpat de săgeata lui Tăriceanu, acesta reproşându-i actualului lider al PNL că nu a prezentat un plan economic liberal pentru România.

Mai mult, fostul premier a prezentat un plan propriu de resuscitare a economiei româneşti, în cinci puncte esenţiale. În opinia sa este nevoie în primul rând de o toleranţă zero faţă de evaziunea fiscală şi de sancţiuni drastice pentru cei care încearcă „să păcălească statul”. „Avem o economie informală uriaşă pe care nu reuşim s-o scoatem la zi. Aşa că prima măsură pe care o propun este majorarea pedepselor minime pentru evaziunea fiscală”, a explicat Tăriceanu.

A doua prioritate ar trebui să fie în opinia sa un proiect de reindustrializare a României, care să pună accent pe cercetare-dezvoltare-inovare şi pe clustere (poli industriali) care sunt în strânsă legătură cu universităţile şi centrele de cercetare. În opinia fostului premier, 0,5% din PIB ar trebui alocate pentru realizarea acestor clustere şi zone industriale mari.

În al treilea rând, România ar trebui să-şi întărească disciplina fiscală. „Ţara noastră are mari probleme cu cheltuielile autorităţilor centrale, dar mai ales cu cele locale ale căror cheltuieli sunt greu de controlat pentru că au autonomie”, explică Tăriceanu. El consideră că este nevoie de un angajament similar celui luat de liderii zonei euro prin Pactul fiscal. România ar putea să-şi treacă în Constituţie nişte prevederi în acest sens.

O a patra măsură propusă de fostul premier este reducerea taxelor şi impozitelor care au efect direct asupra locurilor de muncă şi a consumului. El mai susţine neimpozitarea profitului reinvestit, reducerea TVA la 19% şi un contract social cu românii prin care USL să se angajeze că nu va tăia deloc pensiile şi salariile din sectorul bugetar. De asemenea, în opinia lui Tăriceanu, bugetul educaţiei şi sănătăţii ar trebui mărite cu 1% din PIB.

Pe de altă parte, referitor la cota unică de impozitare, fostul premier a menţionat că „introducerea impozitării regresive, care să păstreze cota de 16% ca nivel maxim de taxare, a fost o soluţie de compromis propusă de fostul premier Adrian Năstase, dar care nu va fi implementată imediat după alegeri, ci atunci când economia se va regenera”.

În schimb, vicepreşedintele Forţei Civice, Gabriel Biriş susţine că „impozitarea în România depinde nu de cât muncim, ci de domeniul şi forma sub care muncim astfel încât sarcina fiscală nu ar trebui să depindă de profesie, ci de cuantumul veniturilor”. El arată că o treime din toate salariile din România sunt sub 1000 de RON brut. Dată fiind această situaţie, avocatul Gheorghe Piperea, candidat independent la alegerile parlamentare, susţine că „mai degrabă ar trebui să ne preocupe păstrarea locurilor de muncă existente”.