Retrospectivă Epoch Times 2012: Evoluţia şomajului în România comparativ cu alte state

Rata şomajului în România a crescut în 2012, până în jurul valorii de 7%, dar s-a menţinut la o cotă scăzută comparativ cu alte state din Europa unde a înregistrat valori-record de peste 20-25%. Măsurile de austeritate luate de Guvern încă din 2010 şi evitarea derapajelor în plan economic au făcut ca România să nu se confrunte cu o situaţie gravă în ceea ce priveşte lipsa locurilor de muncă.

Dacă în alte state au fost numeroase greve şi proteste în stradă, unele soldate cu violenţe, la noi lucrurile au fost menţinute sub control, iar presiunea sindicatelor asupra Guvernului pentru a renunţa la măsurile de austeritate aproape că nu s-a simţit.

Anul 2011 s-a încheiat cu o rată a şomajului la nivel naţional de 5,12%, cele mai mici valori fiind în judeţele Ilfov (1,67%) şi Timiş (1,90%), precum şi în Bucureşti (2%). La polul opus s-au aflat judeţele Mehedinţi (9,74%) şi Vaslui (9,61%). Aceasta ne plasa printre statele cu un şomaj redus, fără prea multe probleme pe piaţa muncii.

Rata şomajului a crescut în România în 2012, dar nu la niveluri-record, aşa cum s-a întâmplat în state ca Grecia sau Spania. Astfel, rata şomajului calculată conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii (BIM), în formă ajustată sezonier, a fost estimată în februarie la 7,1%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi la egalitate faţă de nivelul înregistrat în luna februarie 2011.

Şomerii, după calculele BIM, sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan următoarele trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni şi s-au aflat în căutare activă a unui loc de muncă, oricând în decursul ultimelor patru săptămâni.

Faţă de România, în zona euro, rata şomajului a urcat în februarie la 10,8%, faţă de un nivel de 10,7% în ianuarie, în timp ce în aceeaşi lună din 2011 se înregistra o rată a şomajului de 10%, conform Eurostat. Dintre statele membre, cele mai scăzute rate ale şomajului au fost înregistrate în Austria (4,2%), Olanda (4,9%) şi Luxemburg (5,2%), în timp ce Spania a înregistrat valoarea cea mai mare - de 23,6%.

În lunile următoare, situaţia din România, de pe piaţa muncii, s-a îndreptat, iar rata şomajului a scăzut în luna mai la 4,56%, de la 4,73% în luna aprilie, numărul de şomeri fiind de 409.938 de persoane, cu 15.903 mai puţine faţă de sfârşitul lunii anterioare. În mai 2011, rata şomajului era de 5,03%.

Rata şomajului a ajuns, în cel de-al doilea trimestru din acest an, la 6,9%, în scădere cu 7,6% faţă de trimestrul anterior şi cu 7,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2011. "Rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (21,5%) în rândul tinerilor (15-24 ani)", potrivit INS.

Spre deosebire de ţara noastră, în Spania rata şomajului a atins în al doilea trimestru al anului nivelul - record de 24,6%, situaţie fără precedent de la îndepărtarea de la putere a dictatorului Francisco Franco, la mijlocul anilor '70.

Circa 5,7 milioane de spanioli îşi căutau un loc de muncă, în timp ce firmele renunţau la din ce în ce mai mulţi angajaţi, în condiţiile în care recesiunea dădea semne că se va prelungi. Analiştii au avertizat că rata şomajului nu va scădea sub 22% în următorii trei ani.

Chiar dacă ne-am bucurat în primăvară că a scăzut numărul de şomeri din România, acesta a crescut odată cu venirea verii. Astfel, în iunie, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost estimată la 7,6%, iar numărul şomerilor în vârstă de 15-74 de ani a fost de 735.000.

Creşte numărul de sinucideri

Potrivit unor studii despre efectele crizei în Marea Britanie şi despre seceta din Australia, rata sinuciderilor poate creşte cu 8-15% în perioada de criza. Din 1987, numărul sinuciderilor a scăzut, ajungând în 2007 la 4.006. Paralel cu creşterea şomajului, a crescut şi numărul sinuciderilor, la 4.292 în 2008 şi 4.388 în 2009. În 2010, ele au scăzut la 4.206, când şi rata şomajului a fost în uşor regres.

“Costul uman generat de creşterea continuă a şomajului riscă să fie mai mare decât presupusele beneficii ale reducerilor cheltuielilor”, au estimat cercetătorii britanici.

Până în 2010, în Italia, se înregistra o tendinţă stabilă: aproape 3.500 de sinucideri pe an. În 2010, 187 de persoane s-au sinucis din cauza greutăţilor economice, o cifră în creştere cu 52% faţă de 2005.

Grecia, unde Biserica Ortodoxă condamnă sinuciderile, a avut întotdeauna una din cele mai scăzute rate a sinuciderilor din Europa, scrie revista Der Spiegel. Dar acum, numai în luna iunie a acestui an, s-au înregistrat la Atena 350 de tentative de suicid şi 50 sinucideri. Cele mai multe cazuri se înregistrează în rândul clasei de mijloc şi de multe ori actul în sine a avut loc în public.

Tinerii, cei mai dezavantajaţi pe piaţa muncii

Numărul tinerilor şomeri care nu au promovat Bacalaureatul sau care au ieşit de pe băncile facultăţii în această vară s-a dublat, în luna august înregistrându-se 87.900 de tineri care nu au un loc de muncă, comparativ cu 44.200 în luna mai, conform statisticilor furnizare de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

De asemenea, 34.000 de absolvenţi de liceu, şcoală profesională sau facultate s-au înregistrat la birourile de şomaj în iunie şi iulie, numărul acestora crescând în lunile specificate din cauza rezultatelor dezastruoase de la examenul de BAC.

Aproximativ 15.000 de persoane sub 25 de ani au cerut ajutor de şomaj şi în luna august şi s-a estimat că numărul acestora va creşte şi după sesiunea din toamnă a

examenului de bacalaureat. Cei mai mulţi tineri absolvenţi care şi-au luat carnet de şomer provin din judeţele Vâlcea, Olt şi Dâmboviţa.

Pe timpul verii, şomajul la toate categoriile de vârstă a continuat să crească; rata în formă ajustată sezonier a avansat în luna august cu 0,1% faţă de luna iulie, şi a ajuns la 7,1%,

În zona euro, rata şomajului a fost în august de 11,4%, la fel ca în în luna precedentă, arată datele publicate de Eurostat. Dintre statele membre, cele mai scăzute rate ale şomajului au fost înregistrate în Austria (4,5%), Luxemburg (5,2%) şi Olanda (5,3%), în timp ce în Spania s-a înregistrat cea mai mare rată a şomajului, de 25,1%.

În Germania, rata şomajului din iulie a fost de 5,5%, în Franţa-10,6%, iar în Italia-10,7%.

Cine sunt cei mai mulţi şomeri

Purtătorul de cuvânt al Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM), Liliana Bogdan, a declarat în cadrul emisiunii ”Magazinul de vorbe” de la Antena Satelor, că cei mai mulţi şomeri înregistraţi în baza de date, în procent de 25%, sunt cei care se încadrează în categoria de vârstă 41-50 de ani. Categoria aceasta este urmată de cei cu vârste cuprinse între 31-40 de ani, în procent de 21%, în timp ce persoanele care au vârste sub 25 de ani înregistrează un procent de şomaj de 20,7%.

Ca şi în 2011, şi în acest an, după desfăşurarea examenului naţional de bacalaureat, numărul de absolvenţi de liceu înscrişi la şomaj a fost de 65.000.

Stabilitate pentru angajaţi în 2013

Anul 2013 se anunţă instabil pentru business-ul românesc. Companiile mizează pe deprecierea cursului şi pe creşteri minore ale veniturilor şi nu îşi vor mai asuma niciun risc. Analiza, realizată de ziarul Capital, a fost efectuată în rândul a câteva zeci de firme din toate sectoarele economiei.

Studiul arată că anul 2013 va fi un an liniştit pentru angajaţii companiilor din mai toate domeniile. După câţiva ani duri, marcaţi de disponibilizări masive şi tăieri salariale, aceştia se vor putea bucura, în 2013, de stabilitate la locul de muncă.

Absolvenţii, la coadă la şomaj

În perioada 1 iunie - 30 septembrie, peste 65.000 de absolvenţi, dintre care 12.638 de studii superioare, au solicitat indemnizaţie de şomaj. Aproape 50% din cereri au fost înregistrate în iulie, conform datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

În evidenţele ANOFM nu sunt evidenţiaţi absolvenţii cu sau fără diplomă de bacalaureat, distincţia referitoare la diploma obţinută realizându-se doar în cazul absolvenţilor cu studii superioare.

Indemnizaţia de şomaj acordată absolvenţilor se plăteşte timp de şase luni şi este în valoare de 250 de lei, adică 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare.

Costurile pe care le-a plătit statul român, în ultimii patru ani de criză economică mondială, pentru tinerii care nu au un loc de muncă s-au dublat. Astfel, cheltuielile au ajuns la 2,1 miliarde de euro, potrivit unui raport al Eurofound, citat de publicaţia „Capital”.

În anul 2008 statul român plătea pentru tinerii şomeri o sumă de 1,18 miliarde euro, asta însemnând 0,85% din PIB. Anul trecut costurile au crescut la 1,54% din PIB, adică 2,1 miliarde de euro. Conform institutului Eurofound, în ţara noastră sunt aproximativ 700.000 de tineri români care au şanse mari să devină şomeri şi neşcolarizaţi.

La nivelul Uniunii Europene (UE), pierderile totale cauzate de şomajul în rândul tinerilor se ridică la 153 miliarde euro, asta însemnând 1,2% din PIB-ul UE.

Conform studiului, tinerii şomeri produc cele mai mari deficite în PIB în ţări precum Bulgaria (3,3% din PIB), Grecia (3,2% din PIB) şi Letonia (2,6% din PIB).

O altă categorie dezavantajată este cea a persoanelor cu deficienţe de vedere, în rândul cărora avem rata şomajului cea mai mare din Europa, de 90%, indică un proiect de cercetare în curs de desfăşurare, preluat de site-ul Euractiv.

În prezent, la nivel mondial există 285 milioane de oameni care suferă de deficienţe serioase de vedere. Dintre aceste cazuri, 90% apar în ţările în curs de dezvoltare.

Ce măsuri iau alte state

Un oraş suedez s-a decis să îi plătească pe cei care merg să îşi caute de lucru în Norvegia, în încercarea de a reduce şomajul crescut în rândul tinerilor, relatează The Telegraph.

Sub auspiciile unei iniţiative a autorităţilor locale din oraşul Soderhamn, în cooperare cu Biroul Naţional pentru Ocuparea Forţei de Muncă din Suedia, orice persoană cu vârsta cuprinsă între 18 şi 28 de ani poate alege să facă o călătorie pentru obţinerea unui loc de muncă la Oslo şi să încerce să se angajeze acolo.

Cei care se înscriu primesc un bilet către capitala norvegiană şi sunt cazaţi timp de o lună într-un hostel din Oslo, unde o noapte de cazare costă autorităţile locale din Soderhamn o sumă echivalentă cu 20 de lire sterline pe noapte.

“Aveam o rată a şomajului de peste 25%, aşa că a trebuit să găsim soluţii”, explică Magus Nilsen, responsabilul de proiect de la consiliul local din Soderham.

În Spania, nu s-au găsit încă soluţii pentru a oferi şomerilor locuri de muncă. Potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică, unu din patru lucrători spanioli este în prezent şomer.

Greva generală de pe 14 noiembrie a fost a doua din acest an şi a noua din perioada democraţiei spaniole, ceea ce este destul de mult, după cum a apreciat presa spaniolă.

Cum se încheie anul 2012

Rata şomajului a scăzut, în octombrie, cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna anterioară, şi a ajuns la 6,9%, fiind cu 0,4% mai mică decât în aceeaşi perioadă din 2011. Institutul Naţional de Statistică (INS) a anunţat că numărul şomerilor a ajuns la 695.000 de persoane în octombrie, faţă de 700.000 în luna septembrie.

Rata şomajului din zona euro, corectată de variaţiile sezoniere, a fost în octombrie de 11,7%, de la 11,6% în luna precedentă, în timp ce în aceeaşi lună din 2011 se înregistra o rată a şomajului de 10,4%, arată datele publicate de Eurostat.

Dintre statele membre, cele mai scăzute rate ale şomajului au fost înregistrate în Austria (4,3%), Luxemburg (5,1%), Germania (5,4%), în timp ce în Spania s-a înregistrat cea mai mare rată a şomajului, de 26,2%.

În condiţiile în care în Uniunea Europeană şomajul afectează circa 25 de milioane de persoane, crearea de locuri de muncă este o prioritate a UE. Prin urmare, mulţi cetăţeni se orientează către un loc de muncă în altă ţară din UE, unde posturile disponibile ar putea corespunde nivelului lor de pregătire.

Pentru a răspunde nevoilor actuale, Comisia Europeană a anunţat recent că serviciul on-line de ocupare a forţei de muncă al UE va fi extins pentru a include şi mai multe posturi vacante şi pentru a veni în sprijinul unui număr şi mai mare de şomeri, se arată într-un comunicat emis de Reprezentanţa Comisiei Europene.

Noua strategie prevede adaptarea reţelei de ocupare a forţei de muncă (EURES) pentru ca aceasta să vină mai uşor în sprijinul angajatorilor şi al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Reţeaua este formată din serviciile publice de ocupare a forţei de muncă şi acoperă în prezent 40% din ofertele disponibile în 31 de ţări europene. În plus, reţeaua găzduieşte o bază de date on-line care include aproximativ 750.000 de CV-uri.

Estimări pentru 2013

Economia Zonei Euro va scădea cu 0,2% în 2013, iar din 2014 până în 2016 se va consemna o creştere modestă, de 1,3% pe an, se arată în raportul de iarnă al Ernst & Young, Eurozone Forecast (EEF).

Rate de creştere similare sunt de aşteptat şi pentru restul decadei. Diferenţele de creştere între nordul şi sudul Europei se vor menţine şi pe viitor, fiind estimate creşteri în câteva dintre ţările din sud, dar nu mai devreme de 2015.

În raport se arată că România se va confrunta, în continuare, cu provocări atât interne, cât şi externe, fiind dependentă, ca toate celelalte ţări din Europa de Est, de situaţia din Europa occidentală şi, în particular, din Zona Euro. Adâncirea crizei actuale ar putea submina o revenire susţinută, datorită exporturilor slabe către această regiune. Însă, paşii care s-au făcut, până în prezent, au generat un progres în consolidarea finanţelor publice.

Deşi riscul ieşirii Greciei din Zona Euro s-a redus de la 15% la 5%, nu se vor înregistra alte creşteri semnificative până când nu vor fi eliminate îndoielile care persistă în legătură cu stabilitatea Euro.

Companiile trebuie să se pregătească pentru un "deceniu pierdut" în Europa, în care creşterea va stagna, iar rata şomajului va continua să crească şi în 2013, ajungând la un vârf estimat de aproape 20 de milioane de persoane. E de aşteptat ca cele mai înalte rate ale şomajului şi, în acelaşi timp, cele mai lente redresări ale acestuia, să fie înregistrate de economiile periferice, atingându-se valori estimate de peste 28% în Grecia, 26% în Spania şi de aproape 17% în Portugalia.