Retrospectivă Epoch Times 2012: Cum a evoluat cursul leu/euro în funcţie de schimbările de pe scena politică

La începutul anului specialiştii în piaţa valutară prognozau o posibilă depreciere a leului din cauza crizei şi a evoluţiei slabe a economiei româneşti, însă acestor factori li s-a mai adăugat şi instabilitatea politică din vară, ceea ce a făcut ca moneda naţională să scadă în raport cu euro mai mult decât se anticipase.

Suspendarea preşedintelui, referendumul şi apoi întoarcerea lui Băsescu la Palatul Cotroceni au fost momente foarte sensibile pe piaţa valutară, care a reacţionat de fiecare dată. La fel s-a întâmplat şi după alegerile de pe 9 decembrie şi numirea rapidă a premierului, acţiuni care au dus la aprecierea leului pentru că au însemnat stabilitate pentru ţară.

Anul 2012 a început cu un curs de 4,32 lei/euro şi a continuat cu o depreciere aproape constantă până în vară, la momentul suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu de către Parlament.

Fără griji înainte de suspendare

La începutul lui iunie, când încă nu se discuta oficial despre suspendarea preşedintelui, guvernatorul BNR Mugur Isărescu a declarat că prognozele care indică un curs 5 lei/euro, dacă se întâmplă "ceva în Grecia", sunt eronate.

Mugur Isărescu a sugerat că banca centrală nu va permite un astfel de nivel din cauză că dolarul s-a întărit foarte mult în raport cu euro, şi ar afecta puternic economia.

"Ce ne deosebeşte prognozele de acum versus 2007 – 2008? Atunci euro se întărea faţă de dolar. Acum este de-a-ndoaselea. Acum se duce spre 1,2 poate chiar 1,1. Cred că riscă cei care vorbesc despre o prognoză aproape firească a cursului de 5 lei/euro. Dacă se întâmplă ceva în Grecia se duce deja la 1,1 sau 1 (cursul euro/dolar - n.r.). În mod firesc suntem cu ochii la euro/dolar. O asemenea prognoză suferă (5 lei/euro - n.r.). Aş spune că suferă rău. Deosebirea este clară între 2007- 2008 faţă de 2012", a precizat Isărescu.

Cursul din ziua suspendării

În ziua în care a fost suspendat preşedintele, 6 iulie, Banca Naţională a României (BNR) a afişat un curs de referinţă de 4,5142 lei/euro, respectiv 3,6480 lei/dolar.

Astfel, moneda naţională s-a aflat la cel mai redus nivel faţă de euro şi faţă de dolarul american de până atunci. La valuta americană, precedentul record a fost înregistrat la data de 1 iunie 2012, când un dolar costa 3,6231 lei.

Cursul a urcat pe piaţa interbancară la 4,5225 lei/euro cu puţin înainte de ora 13.00, ca urmare a aversiunii la risc a jucătorilor în aşteptarea votului din Parlament pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu.

Băsescu, pesimist în privinţa cursului

Cu câteva zile înainte de referendum, preşedintele suspendat, Traian Băsescu, a susţinut că leul nu va mai reveni la valoarea iniţială, menţionând că ”deprecierea este iremediabilă”.

Chiar dacă analiştii economici susţin că după rezolvarea problemelor de pe scena politică, leul va reveni la valoarea de înainte de suspendarea preşedintelui, Traian Băsescu nu este de aceeaşi părere.

”Doamnă, ascultaţi şi un umil şef de stat, care de opt ani se uită la evoluţiile economice ale României. Din păcate, deprecierea leului este iremediabilă, leul nu va mai reveni la 4,4 sau 4,37. Părerea este că se va stopa deprecierea imediat ce vor înceta efectele loviturii de stat, să sperăm că de luni o să fim o ţară din nou liniştită”, a susţinut preşedintele suspendat.

Traian Băsescu a menţionat că cei mai afectaţi de scăderea leului în comparaţie cu moneda europeană sunt cei care îşi primesc salariile în moneda naţională, ”adică 95% din salariaţii din ţara asta”.

Maximul istoric

Valoarea maximă a cursului leu/euro a fost atinsă pe 3 august, când a fost de 4,6481. Banca centrală a intervenit indirect, prin vânzări de euro, pentru a contracara deprecierea leului. Precedentul maxim istoric, de 4,6397 lei/euro, a fost înregistrat în săptămâna dinaintea referendumului, iar raportat la maximul istoric, leul a pierdut 7,6% de la începutul anului.

August: Apreciere pe fondul rezolvării crizei

Pe 28 august, BNR a publicat un curs de referinţă în scădere, pentru a cincea sesiune consecutiv, la 4,4571 lei/euro, ceea ce reprezintă un nou minim din ultimele opt săptămâni, adică de la începutul crizei de pe scena politică.

O rată de schimb inferioară a fost publicată de BNR la data de 3 iulie, de 4,4505 lei/euro.

Astfel, cotaţiile leului au revenit aproape de nivelul înregistrat la începutul lunii iulie, înainte de declanşarea procedurii de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. În toiul scandalului politic, un euro ajunsese să fie cotat la 4,6481 lei.

Tot în august, Guvernul a luat în calcul un curs mediu de 4,45 lei pentru un euro până la sfârşitul anului, a anunţat vicepremierul Florin Georgescu, precizând că „nu se justifică un curs mai depreciat”.

În opinia sa, cursul mediu de 4,45 lei/euro este „un nivel rezonabil pentru lunile care au mai rămas până la sfârşitul acestui an”.

„Este o medie pentru perioada următoare. Avem încredere că nivelul cursului de schimb bazat pe elementele de stabilitate a cadrului macro-economic, inclusiv privatizările care vor avea loc – toate aceste aspecte vor contribui la creşterea încrederii investitorilor în economia românească şi la stabilizarea cursului la un nivel rezonabil”, a explicat Florin Georgescu.

Ponta neagă influenţele politice asupra cursului

Premierul Victor Ponta a declarat că nu are nicio contribuţie la creşterea sau la scăderea cursului dintre leu şi euro. Totodată, el a dat asigurări că Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională au luat toate măsurile pentru că România să-şi păstreze consolidarea fiscală.

"Nici nu a crescut din cauza mea, nici nu scade acum datorită mie, dar aş vrea să le bat obrazul celor care folosesc acest fapt financiar în bătălia politică, uitând, sau mai bine zis, bucurându-se de necazul milioanelor de români care au credite la bancă sau s-ar fi putut trezi cu creşteri de preţuri. Din fericire, lucrurile au intrat în normal şi sper să meargă mai departe în mod normal ", a declarat premierul, după revenirea lui Băsescu la Cotroceni.

Ponta a mai precizat că România este în prezent una dintre puţinele ţări din Europa care are o capacitate fiscală şi financiară "stabilă şi predictibilă".

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că nu există fundamente economice pentru deprecierea monedei naţionale, cursul fiind influenţat cu precădere de factori externi, tensiuni interne şi incertitudini.

"Noi credem că, având în vedere mai multe lucruri: productivitatea şi salariile, evoluţia ratei inflaţiei, situaţia rezervelor, nu există motive de depreciere masivă a leului. De la un anumit punct, nu mă întrebaţi de la care, s-a excedat, ceea ce în aprecierea noastră era o zonă mai mult sau mai puţin de echilibru bazată pe fundamentare şi cursul a început să fie influenţat cu precădere de alţi factori: factori externi, tensiunile interne, incertitudini, etc. De la punctul X şi până la punctul actual este vorba de 2-3 procente. Aceste 2-3-4 procente sunt extrem de rezonabile faţă de maniera în care ne-am comportat", a menţionat Isărescu.

Septembrie: Estimări de depreciere

La jumătatea lui septembrie, analistul financiar Dragoş Cabat a declarat că tendinţa este în continuare de depreciere a monedei naţionale, iar cursul ar putea ajunge la un nivel de 4,6 - 4,8 lei/euro în octombrie-noiembrie.

"Tendinţa în continuare este de depreciere a leului. Faptul că mai revine şi sub 4,5 lei/euro este temporar, aşa cum a fost scoaterea de lichiditate din piaţă de către BNR, cea care a făcut să se aprecieze leul în ultimele două săptămâni. Sigur, dacă se va îmbunătăţi situaţia din Europa, atunci se va aprecia şi leul. Dar fundamentele sunt de depreciere în continuare. Cursul se poate deprecia până la 4,6 - 4,8 lei/euro în octombrie-noiembrie şi poate să stea comod în acest interval până spre sfârşitul anului", a menţionat Cabat.

Anterior, analiştii BCR estimaseră că leul va fluctua în intervalul 4,4-4,6 lei/euro până la sfârşitul anului şi că BNR va utiliza toate instrumentele de care dispune pentru a ţine inflaţia la sub 4%, se arată în raportul „România: În viteza întâi” realizat de către echipa BCR Cercetare.

Impactul psihologic al rezultatului la referendum a dus la aprecierea leului, un alt motiv al întăririi monedei naţionale fiind reprezentat de intervenţiile Băncii Naţionale a României (BNR), a declarat analistul financiar Dragoş Cabat.

Potrivit lui Cabat, acest trend va continua, însă mai temperat. "Evoluţia monedei naţionale va depinde şi de discuţiile care vor fi purtate cu Fondul Monetar Internaţional", a mai spus Cabat.

Măsurile BNR

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat că măsura de a limita volumul operaţiunilor repo este una temporară şi că, în cazul în care presiunile pe curs vor continua, vor fi luate şi alte măsuri de întărire a politicii monetare.

”Singura regulă pe care o spun este aceasta: dacă presiunile pe cursul leului, determinate, să zicem, de neîncredere, de poziţia investitorilor, de anumite evenimente interne sau internaţionale, vor continua, probabil că va trebui să luăm şi alte măsuri decât această întărire a politicii monetare prin limitarea volumului operaţiunilor de repo şi, cu alte cuvine, se va dovedi că 'a la long' această politică nu merge. Nu am apelat la ea ca un instrument pe termen lung, ci pentru faptul că noi considerăm că fenomenele pot să fie depăşite”, a spus Mugur Isărescu.

Pe de altă parte, şeful BNR a apreciat că adoptarea de către România a monedei euro în 2015 "nu mai intră în discuţie", dar încercarea de a respecta criteriile de aderare, inclusiv menţinerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB, este un bun exerciţiu de disciplină.

România ar fi trebuit să treacă la euro din 2015, dar calendarul de aderare la moneda europeană urmează să fie stabilit după alegerile parlamentare de pe 9 decembrie, după cum au anunţat recent autorităţile.

Comparaţie cu alte monede

După primele zece luni ale anului, dintre monedele din Europa, dinarul sârbesc a marcat cea mai mare depreciere faţă de euro (6,8%), urmat de leul moldovenesc cu 5,5% şi leul românesc, cu o scădere de 5,3%, se arată într-o analiză realizată de casa de brokeraj Noble Securities.

„Din punct de vedere al performanţelor economice ale României în acest an, scăderea leului este oarecum nemeritată, dacă analizăm situaţiile ţărilor ale căror monede naţionale au marcat deprecieri mai mari sau comparabile cu a sa. Scăderea leului reflectă prioritar neîncrederea investitorilor în mediul local, considerându-l mai puţin sigur din cauza instabilităţii induse de situaţiile politice tensionate care au apărut în acest an”, a arătat Victor Safta, Director General Noble Securities - sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding.

Întărirea recentă a leului este un rezultat al intervenţiilor indirecte ale BNR, se arată într-o analiză a ING din toamnă.

În perioada 1 iulie-15 octombrie, leul a pierdut 2,82% în faţa euro, în contextul în care monedele ţărilor apropiate, membre ale Uniunii Europene, au înregistrat câştiguri în faţa euro, potrivit unei analize a casei de brokeraj XTB România.

Astfel, moneda românească a făcut o figură discordantă în interiorul regiunii central şi est-europene, în contextul în care monedele ţărilor apropiate au înregistrat câştiguri în faţa euro de 2,5% în cazul forintului, 3,1% pentru coroana cehă şi 3,08% pentru zlot, în perioada analizată.

În clasamentul de la începutul anului, leul se detaşează din nou faţă de euro, dar nu în sensul bun: deprecierea de 5,8% se opune aprecierii de 11,5% pentru forint, 8,1% pentru zlot şi 2,53% pentru coroana cehă.

"Turbulenţele din plan politic au contribuit în această vară la accelerarea unei ajustări care ar fi avut loc oricum, însă poate mai târziu în timp. Pe termen scurt, apropierea alegerilor, performanţa mai slabă decât aşteptările economiei în primul semestru (creştere de 0,7%) şi temerile ce ţin de Grecia (care are o prezenţă semnificativă în sectorul bancar local) ar putea pune presiune pe leu, în pofida prezenţei BNR. Cursul de schimb ar putea încerca o revenire înspre 4,65 şi chiar o depăşire a acestei cotaţii, îndreptându-se-se spre 4,70 până la finalul anului", se mai spune în analiză.

Evoluţii înainte şi după alegeri

Cursul leu/euro a ajuns, cu câteva zile înainte de alegerile parlamentare, aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele şase săptămâni şi a atins la 4,5454. Dealerii de pe piaţa valutară au apreciat că deprecierea leului s-ar putea opri la 4,55 lei/euro.

Însă după câştigarea alegerilor de către USL, leul s-a întărit, iar cursul a coborât la 4,4675 lei/euro pe 17 decembrie, cel mai redus nivel din ultimele trei luni.

Dealerii de pe piaţa valutară au apreciat că întărirea leului în raport cu euro este determinată de optimismul jucătorilor străini, care mizează pe stabilitate politică în România şi încheierea unui nou acord cu FMI.