Disputele politice macină România sub influenţa austerităţii europene (presă)

Victoria electorală pentru guvernul de centru-stânga al premierului în exerciţiu, Victor Ponta, este marcată de tensiuni cu preşedintele Traian Băsescu şi susţinătorii europeni ai acestuia, opinează cotidianul britanic The Guardian. Potrivit agenţiei Bloomberg, disputa politică survine în contextul în care ţara are nevoie de un al treilea acord cu FMI şi UE, care să menţină economia stabilă şi să acţioneze ca o ancoră împotriva crizei datoriei suverane din Europa.

Noi bătălii politice se conturează în România, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, după marea victorie în alegerile legislative de duminică a coaliţiei de centru-stânga condusă de Victor Ponta. După ce Ponta a încercat şi nu a reuşit să-l demită pe preşedintele combativ Traian Băsescu, în vara trecută, acesta a promis că niciodată nu-l va mai desemna pe Ponta în funcţia de premier. Dacă Băsescu îşi respectă cuvântul, o noua criză constituţională ar putea urma, relevă cotidianul britanic. În opinia acestuia, chiar dacă va accepta un nou guvern condus de Ponta, o nouă încercare de coabitare pare să se sfârşească rău având în vedere animozităţile existente de ambele părţi.

Rezultatele alegerilor parlamentare au fost clare, sugerând că alegătorii români şi-au pierdut răbdarea legat de disputele politice continue. Rezultatul va fi văzut ca o repudiere puternică a lui Băsescu, care este pe larg acuzat că îşi depăşeşte competenţele şi care a supravieţuit cu un scor strâns referendumului de demitere din iulie, datorită unei prezenţe reduse la urne.

Dar votul a reflectat, de asemenea, diferenţele profunde cu privire la gestionarea economică, oglindind dezbaterea europeană mai largă privind austeritatea. Băsescu a sprijinit măsuri dure şi nepopulare pentru a contracara efectele crizei financiare, printre care o reducere cu 25% a salariilor bugetarilor şi creşteri severe ale impozitului pe vânzări. Două guverne de coaliţie de centru-dreapta succesive, sprijinite de preşedinţie, au căzut la începutul acestui an, înainte ca Ponta să preia mandatul, promiţând o abordare mai echilibrată şi mai responsabilă social.

Disputele politice din România au şi o dimensiune politică europeană, consideră The Guardian. În plină criză privind demiterea lui Băsescu, în vară, Comisia Europeană de la Bruxelles, Angela Merkel, cancelarul conservator al Germaniei, şi Viktor Orban, premierul nonconformist al Ungariei, au fost acuzaţi de susţinătorii lui Ponta de intervenţie grosolană în treburile interne ale României părând că-l sprijină pe Băsescu.

În timp ce Ponta şi aliaţii săi speră ca Băsescu şi susţinătorii săi europeni să nu opteze pentru o altă luptă, rămâne neclar ce cale va alege preşedintele. Analişti financiari citaţi luni au prezis că Băsescu va da înapoi mai degrabă decât să rişte să aducă şi mai multe prejudicii reputaţiei politice şi financiare a ţării, printre care şi speranţa de a obţine un nou împrumut stand-by crucial de la FMI.

Indiferent ce va spune Băsescu acum, tensiunile vor continua cu siguranţă, consideră cotidianul britanic.

Potrivit agenţiei americane Bloomberg, perspectivele ca premierul Ponta să creeze o super-majoritate în Parlament după alegerile de duminică vor ascuţi disputa cu preşedintele, afectând imaginea ţării balcanice în continuare, spun analişti de la Londra şi Bucureşti.

Dispunând de o mână forte în Parlament, similar poziţiei premierului Viktor Orban în ţara vecină, Ungaria, Ponta a promis să schimbe Constituţia pentru a diminua puterile prezidenţiale, după ce s-a angajat să reducă austeritatea adoptată de guvernul anterior, aliniat cu rivalul său, preşedintele Băsescu.

'Am vedea drept negativ dacă noua coaliţie va reuşi să asigure o majoritate de două treimi în contextul în care acest lucru ar conferi o putere deosebit de mare noului guvern, accentuând tensiunile cu preşedintele', a declarat Raffaella Tenconi, economist cu sediul la Londra, la Bank of America Merrill Lynch.

'Planurile USL de a deveni o superputere în Parlament sunt îngrijorătoare, deoarece, în orice democraţie este nevoie de un echilibru al puterii iar în condiţiile unei majorităţi constituţionale opoziţia nu poate face mare lucru', a declarat Septimius Pârvu, analist politic şi director adjunct al Asociaţiei Pro-Democraţia din Bucureşti. 'În aceste circumstanţe, Băsescu se va confrunta, probabil, cu suspendarea, indiferent dacă îl numeşte sau nu pe Ponta', a precizat el.

Disputa politică survine în contextul în care ţara are nevoie de un al treilea acord cu FMI şi UE pentru a menţine economia stabilă. Într-un consens rar, potrivit Bloomberg, Ponta, Băsescu şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, au convenit că România are nevoie de un nou acord, odată ce actualul acord de precauţie pe doi ani în valoare de 5 miliarde de euro (6,5 miliarde dolari) se încheie în martie, pentru a acţiona ca o ancoră împotriva crizei datoriei suverane din Europa. Ţara nu a atras fonduri de la acest instrument. România a primit, de asemenea, un fond de salvare de 20 miliarde de euro de la FMI şi UE în 2009.

În temeiul Constituţiei, partidul care câştigă peste 50% din locurile parlamentare are dreptul să negocieze numirea premierului, cu preşedintele. În cazul în care niciun partid nu deţine o majoritate, preşedintele alege un premier după consultarea cu toate partidele. Băsescu a solicitat deja întâlniri cu fiecare partid în parte.

Odată ales, premierul desemnat are la dispoziţie 10 zile pentru a elabora un program de guvernare şi a-şi alege miniştrii, după care trebuie să obţină un vot de încredere în Parlament.

''Temerea mea mai mare acum este legată de procesul selectării de către preşedinte a unui candidat premier, deoarece Constituţia îi permite un nivel echitabil de flexibilitate şi ştim că relaţia sa cu premierul în exerciţiu este destul de proastă', a declarat prin telefon, luni, Blaise Antin, care ajută la gestionarea a circa 9 miliarde de dolari datorie a pieţelor emergente la TCW Group Inc din Los Angeles.

Noul guvern va trebui să finalizeze bugetul pe 2013 şi apoi să înceapă discuţiile privind un nou împrumut, a declarat Daniel Hewitt, economist cu sediul la Londra la Barclays.

'Se pare că există puţin spaţiu de manevră în conturile fiscale pentru guvern pentru a creşte salariile minime şi a scădea impozitele conform promisiunilor electorale', a afirmat Hewitt. 'În plus, cu o agendă încărcată de reforme structurale care stă în faţă, am fi îngrijoraţi dacă noul guvern se va concentra pe modificarea Constituţiei mai degrabă decât pe stabilizarea problemelor economice structurale', a adăugat expertul.