Reprezentant UNICEF: Guvernul României trebuie să-şi ia un angajament politic pentru incluziunea socială a romilor (Interviu)

Agenţia de Dezvoltare Comunitară „Împreună” şi Reprezentanţa Naţiunilor Unite în România,cu sprijinul Reprezentanţei Comisiei Europene (CE) în România au organizat, luni, la Hotel Intercontinental, dezbaterea cu tema „Strategii de incluziune a romilor – de la intenţii bune la rezultate reale”.

Conferinţa a fost o oportunitate de a identifica şi a împărtăşi practici pozitive implementate în România şi de a înnoi angajamentul factorilor relevanţi de a avansa agenda incluziunii sociale a romilor în ţara noastră, punând accent pe strategia României pentru incluziunea romilor în perioada 2014-2020, în cadrul strategiei europene.

Printre participanţi s-au numărat Laszlo Andor, comisarul european pentru Ocupare, Afaceri Sociale şi Incluziune, care efectuează luni şi marţi o vizită oficială la Bucureşti şi Cluj-Napoca.

Scopul vizitei în România a înaltului oficial european este acela de a purta discuţii cu autorităţile române, precum şi alte părţi interesate, despre modul în care iniţiativele UE din domeniul ocupării forţei de muncă şi afacerilor sociale pot sprijini România în îmbunătăţirea situaţiei legate de ocuparea şi eficientizarea gestionării situaţiilor de excluziune socială, în special a celor cu care se confrunta comunitatea roma.

În acest context, Laszlo Andor a subliniat, în discursul său din cadrul evenimentului nevoia îmbunătăţirii modului în care este utilizat Fondul Social European în perioada curentă de programare financiară, cât şi asupra pregătirilor necesare în vederea utilizării generaţiei de programe ce fac parte din următorul cadru financiar 2014-2020.

“Implementarea unor acţiuni eficiente şi targetate la nivel local necesită o abordare care vizează investiţiile în capitalul uman. În special în Europa Centrală şi în Balcani, investiţiile sociale în integrarea romilor pot aduce beneficii majore, iar absenţa lor poate genera probleme economice şi sociale grave. În România, investiţiile ar trebui încurajate pentru a facilita integrarea pe piaţa muncii a romilor şi, în mod special, a femeilor şi a tinerilor romi, iar la nivel general a persoanelor care locuiesc în comunităţi izolate şi îndepărtate”, a susţinut în discursul său Laszlo Andor.

De asemenea, printre cei care au participat şi care au luat cuvântul în cadrul dezbaterii de luni s-au numărat ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, consilierul prezidenţial, Bogdan Mănoiu, consilierul onorific al premierului Ponta, Damian Drăghici şi reprezentantul Fondului Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) în România, Sandie Blanchet.

“Uniunea Europeana trebuie să accepte ideea că problema romilor este a o problemă a întregii Uniuni Europene, şi doar împreună putem găsi cele mai bune soluţii pentru ca această minoritate să nu mai fie considerată paria societăţii. Soluţiile trebuie să plece de la educaţie şi să conducă la dezvoltarea capitalului uman, ceea ce trebuie avut în vedere cu maximă seriozitate în perioada de programare a finanţărilor europene 2014-2020”, a declarat Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Potrivit statisticilor Comisiei Europene din 2011, în Europa trăiesc între 10-20 milioane de romi, iar un procent important fac obiectul prejudecăţilor, intoleranţei, discriminării şi excluziunii sociale în viaţa de zi cu zi.

Totodată, potrivit documentului, populaţia romă din România este între 730.000 şi 970.000. Cu toate acestea, conform datelor ultimului recensământ realizat în România în 2002, numărul oficial al romilor este de 535.140.

Totuşi, estimările medii ale Consiliului Europei, actualizate în septembrie 2010, indică faptul că numărul persoanelor de etnie romă din ţara noastră este de circa 1.850.000. Estimările maxime ale Consiliului relevă că populaţia romă din ţara noastră este de 2.500.000, reprezentând 8.32% din populaţia României.

Până în martie 2012 toate statele membre ale Uniunii Europene (UE) au prezentat o strategie naţională de integrare a romilor sau un set corespunzător de măsuri de politică în cadrul politicilor generale de incluziune socială. Cele patru domenii-cheie ale acestei strategii se axează pe educaţie, ocuparea forţei de muncă, asistenţa medicală şi accesul la locuinţe şi serviciile esenţiale.

Conform datelor statistice, procesul de incluziune socială a romilor la nivelul statelor membre ale UE nu numai că va genera beneficii sociale, ci se va materializa şi în avantaje economice, atât pentru romi, cât şi pentru comunităţile din care fac parte.

De exemplu, un studiu realizat de Banca Mondială în septembrie 2010, numit “Incluziunea romilor: o oportunitate economică pentru Bulgaria, Cehia, România şi Serbia”, relevă că integrarea completă a romilor pe piaţa muncii ar putea duce la beneficii economice estimate la circa 0,5 miliarde de euro anual în cazul anumitor ţări.

Acelaşi raport indică şi faptul că beneficiile fiscale ale integrării romilor pe piaţa muncii sunt estimate la aproximativ 175 de milioane de euro anual pe ţară.

Având în vedere studiul Băncii Mondiale, strategia Europa 2020 şi-a propus ca obiectiv principal un procent de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani de 75%, în condiţiile în care rata medie de ocupare a forţei de muncă în UE este de 68,8%.

În ceea ce priveşte fondurile europene programate pentru a susţine eforturilor statelor UE în domeniul incluziunii sociale, inclusiv pentru a sprijini eforturile de ajutare a romilor se ridică la suma de 26,5 miliarde de euro.

În cazul Fondului Social European, au fost alocate 9,6 miliarde de euro, pentru perioada 2007-2013, pentru măsuri care vizează incluziunea socio-economică a persoanelor defavorizate, inclusiv a romilor marginalizaţi, şi 172 de milioane de euro au fost alocate în mod explicit pentru acţiuni ce au ca scop integrarea romilor.

În cazul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDER) pentru 16,8 miliarde de euro sunt planificate pentru infrastructura socială.

Despre acest subiect, cât şi despre programele desfăşurate în România ce au ca scop integrarea socio-economică a acestora, un reporter Epoch Times a discutat cu reprezentanta UNICEF în România, Sandie Blanchet.

Astfel, oficialul UNICEF în România a precizat, pentru publicaţia noastră, că din cauza crizei economice a existat o stagnare în ceea ce priveşte incluziunea socială a romilor, dar că macroindicatorii relevă faptul că “se revine la un trend crescător” al acestui proces.

Totodată, Sandie Blanchet consideră că accesul la educaţie, la libera circulaţie în UE, în vederea căutării unui loc de muncă, ar trebui sa îl aibă orice cetăţean european, fie că este român, bulgar sau rom.

În legătură cu integrarea socială a romilor din România este imperativ ca guvernul să-şi ia un angajament politic în acest sens. De asemenea, în opinia reprezentatei UNICEF, trebuie să existe un efort comun al tuturor decidenţilor politici, cât şi al societăţii civile.

Epoch Times prezintă cititorilor noştri interviul integral realizat cu Sandie Blanchet, reprezentantul UNICEF în România.

***

Reporter Epoch Times: Există vreo statistică realizată de UNICEF şi la nivelul Comisiei Europene care să releve progresele înregistrate în implementarea strategiilor de incluziune a romilor de-a lungul timpului?

Sandie Blanchet: Din păcate, din cauza crizei economice observăm o stagnare în anumite zone privind înapoi în timp. Acesta este impactul crizei, câteodată şi din cauza măsurile de austeritate. Acum că vedem că se revine la un trend crescător putem fi mai optimişti în legătură cu macroindicatorii. Sperăm sincer ca guvernul să depună eforturi susţinute pentru incluziunea populaţiei rome din România şi pentru implementarea strategiilor care să servească acestui scop.

Mai este multă treabă de făcut. Agenţiile Naţiunilor Unite sunt pregătite să ofere sprijin, dar avem nevoie ca toţi actorii politici şi cei ai societăţii civile să se unească într-un efort comun şi mai ales avem nevoie de angajament politic.

Privitor la liberalizarea forţei de muncă ce va fi implementată la nivelul UE la începutul anului 2014, sunt destule ţări, printre care Marea Britanie, Germania, care se tem de un val mare de români şi bulgari după ce va fi luată această măsură. Totodată, Franţa a semnalat problemele pe care le au cu romii, guvernul francez reiterând cu mai multe ocazii că statele europene ar trebui să fie mai active în demersurile de incluziune a romilor. În acest context, care credeţi că sunt şansele pentru populaţia romă de a găsi locuri de muncă în alte ţări, în cazul în care vor dori să muncească legal în străinătate?

România a aderat la Uniunea Europeană în anul 2007. Asta înseamnă că toţi românii sunt cetăţeni europeni şi nu se poate face diferenţă în România, Bulgaria sau în orice altă ţară europeană. Acum legile care se aplică tuturor acestor state, în unele cazuri controlează imigraţia, iar aceste legi ar trebui aplicate, dar migraţia legală este de multe ori un lucru pozitiv pentru o ţară, pentru că aduce personal calificat de muncă, aduce tineri. Prin urmare cred că în cadrul Uniunii Europene avem politicile necesare, statele au propriile lor politici şi trebuie aplicate fără nicio formă de discriminare către români sau romi.

Procesul de incluziune socială a romilor în România a fost de-a lungul anilor destul de dificil. Consideraţi că un factor pentru acest lucru este lipsa de cooperare reciprocă între romi şi români? Totodată, este posibil ca un motiv să fie faptul că unele persoane de etnie romă refuză să meargă la şcoală sau să caute un loc de muncă, din cauza unor particularităţi educaţionale?

Cred că la nivel local trebuie să avem autorităţi locale care să lucreze cu toate comunităţile. În experienţa noastră, în UNICEF, am văzut de exemplu mediatori şcolari sau în sănătate care fac o treabă fantastică în a sprijini familiile rome să-şi trimită copiii la şcoală sau să apeleze la servicii de sănătate. Când există această comunicare şi această disponibilitate reciprocă de cooperare, vedem rezultate uimitoare. Deci toate comunităţile trebuie să se angajeze într-un efort comun pentru a stabili aceste punţi, cum sunt mediatorii în şcoli, care este o metodă foarte bună de a se solidariza în găsirea unor soluţii.

Când lucrăm împreună, atunci observăm rezultate uimitoare la nivel local şi cele mai multe probleme pot fi soluţionate local, de către autorităţile locale, mediatorii şcolari, doctorii local şi de însăşi comunităţile de romi.

Reîntorcându-ne la datele statistice, indică acestea un progres în procesul de incluziune a populaţiei rome? Câţi dintre ei au început să meargă la şcoală sau să caute şi să obţină locuri de muncă, în urma aplicării strategiilor de integrare a acestora?

Da, avem statistici. În UNICEF avem un model local în 130 de şcoli, unde în mare parte lucrăm autorităţile şcolare şi cele locale pentru a aduce copii romi în unităţile de învăţământ. Vedem rezultate excelente în România, în 130 de şcoli. Deci se poate şi acesta este scopul acestei conferinţe de presă, de a arăta că există soluţii. Cu toţii cunoaştem problemele, dar există soluţii concrete care există în România. Trebuie să le discutăm şi trebuie să vedem cum putem aplica aceste strategii la nivel naţional.