Reducerile cerute de troika provoacă fisuri în guvernul grec

Premierul grec, Antonis Samaras, a vorbit mai mult cu ziariştii străini săptămâna aceasta - mai ales în ajunul vizitei sale la Berlin şi Paris - decât cu cei doi parteneri ai săi de guvernare, socialistul Evangelos Venizelos şi Fotis Kuvelis, liderul Stângii Democratice (Dimar). De fapt, şeful executivului grec s-a limitat să-i informeze pe colegii din coaliţie despre cele discutate cu preşedintele Eurogrup, Jean-Claude Juncker, şi a amânat să se întâlnească personal cu ei, 'în încercarea de a evita evenimente neprevăzute', potrivit ziarului Kathimerini, citat de El Pais.

Ce ar putea însemna aceste evenimente neprevăzute rămâne la imaginaţia fiecăruia, dar stabilitatea guvernului - de majoritate tehnocrată - cu o minoritate insuficientă a Noii Democraţii, partidul lui Samaras, susţinut în Parlament de socialişti şi de Dimar începe să dea semne de fisură, chiar în momentul în care trebuie să ia decizia sa cea mai importantă: adoptarea unei reduceri ce 11,5 miliarde de euro, care ar putea ajunge chiar la 13,5 miliarde, potrivit surselor din Ministerul Economiei, în următorii doi ani. Dacă Atena nu prezintă în septembrie troikăi noul plan de austeritate riscă să pună în pericol alocarea celei de-a doua tranşe din ajutorul internaţional de 31 de miliarde de euro, obligatoriu pentru a evita insolvenţa. Samaras a avertizat deja că fără aceşti bani ţara va intra în faliment în octombrie.

După mai mult de o lună şi jumătate de reuniuni, Samaras şi partenerii lui sunt tot mai distanţi. Măsurile cele mai spinoase ale acestui plan prevede, între altele, o nouă tăiere a pensiilor - deja reduse în februarie în medie cu 15 la sută - suprimarea ajutoarelor sociale şi scoaterea la pensie în decurs de trei ani a 40.000 de funcţionari, cu 65% din salariu de bază. Liderul Dimar a respins făţiş acest punct, în timp ce socialistul Venizelos se demarca deja de coaliţie la 31 iulie prezentând propriul său plan de 'redresare economica'. Pe de altă parte, Venizelos, care şi-a reiterat deja opoziţia faţă de reducerea salariilor şi pensiilor pentru a nu agrava recesiunea, se confruntă cu o revoltă a veteranilor din partid, al cărei comitet a fost reînnoit săptămâna aceasta în încercarea de a tranşa criza din propriile rânduri.

Recesiunea care afectează de cinci ani ţara (7% anul acesta) lasă în spate un peisaj dezolant. Peste 1 200 de firme au fost închise la Salonic, al doilea oraş al ţării în primele luni ale anului. Patronatul IMM prevede falimentul a altor 190 000 de afaceri în 2012 şi pierderea a 260 000 locuri de muncă. Şomajul, în prezent de 23%, a crescut la 88% din luna mai 2010, data primei austerităţi. În prezent, o populaţie activă de 3,8 milioane de persoane - dintr-un total de 11 milioane - trebuie să susţină prin contribuţiile lor 1,1 milioane de şomeri şi 3,4 milioane de pensionari, potrivit unei statistici oficiale.

Şi totuşi o nouă reducere a pensiilor şi a ajutoarelor sociale pare să fie o linie roşie pe care nici Venizelos nici Kuvelis nu sunt dispuşi să o treacă; de la începerea crizei în 2009, funcţionarii şi pensionarii au pierdut 40% din puterea de cumpărare. Executivul caută prin urmare formule alternative pentru a nu se atinge de pensiile mai mici de 700 de euro, dar toate posibilităţile rămân pe masă, mai ales dacă se confirmă că cele 11,500 miliarde vor creşte la 13,5 miliarde de euro. În pofida reproşurilor asurzitoare ale Berlinului şi Bruxelles-ului, agonia Greciei - şi a euro - pare să se eternizeze.