Atena îşi arată angajamentul faţă de măsurile de austeritate

Nenumăraţi politicieni germani acuză Grecia că nu depune suficiente eforturi pentru a-şi reduce cheltuielile bugetare. Cu toate acestea, studii recente arată că Atena a adoptat unul dintre cele mai brutale programe de austeritate din istoria UE, scrie Der Spiegel în ediţia de joi într-un amplu comentariu dedicat măsurilor de austeritate aplicate de Grecia.

În momentul în care premierul Antonis Samaras va sosi vineri la Berlin, misiunea sa va fi una clară: premierul conservator al Greciei va sosi în capitala germană ca un peţitor nevoit să ceară Berlinului mai multă asistenţă financiară pentru statul său puternic afectat economic.

Însă o mare parte a guvernului german respinge solicitarea Greciei, care doreşte să obţină mai mult timp pentru a pune în practică reformele structurale cerute de creditorii internaţionali ţării sale în cadrul planului de ajutor.

'Europa şi euro nu pot da greş pentru că oamenii refuză să aplice reformele', a afirmat duminică pentru Der Spiegel ministrul german al economiei Philipp Rösler. Iar înainte de importanta reuniune Samaras-Merkel grecii sunt acuzaţi că ar fi printre cei care refuză aplicarea reformelor.

Realitatea este însă alta, comentează Der Spiegel. Proporţional cu PIB-ul ţării, grecii deja încep să economisească mai mult decât orice altă ţară lovită de criză din zona euro. Acest lucru a fost confirmat de curând de un studiu efectuat de Banca Centrală a Irlandei, care la rândul său are reputaţia de a fi un bun econom. Raportul băncii a scos la iveală că, începând cu 2010, Grecia a răspuns presiunilor UE şi FMI prin tăierea cheltuielilor şi creşterea taxelor, măsură prin care s-a economisit o sumă reprezentând 20% din PIB. Acesta a fost cel mai agresiv program de economisire din istoria UE.

În aceste condiţii de ce mai există îndoieli cu privire la seriozitatea eforturilor depuse de Grecia? Pe de o parte, din cauza faptului că în pofida tăierilor, datoria Greciei va continua să crească în absenţa creşterii economice. Pe de altă parte, mass-media continuă să vorbească despre un haos birocratic şi să lase astfel impresia că o irosire a resurselor în anumite domenii va anula orice eforturi de economisire.

Premierul Samaras a afirmat că doreşte să se distanţeze de tradiţia grecească a clientelismului politic şi a făcut acest lucru prin anularea unei vizite (prevăzute în luna septembrie) la deschiderea târgului internaţional de comerţ de la Salonic. În Grecia, acest târg este încărcat de simbolism politic. Până în prezent, membrii guvernului făceau anual un pelerinaj la Salonic cu prilejul deschiderii târgului, iar premierul ţinea un lung discurs în faţa celor mai cunoscuţi oameni de afaceri ai ţării, urmat de o conferinţă de presă ce dura ore la rândul. Membrii guvernului se delectau apoi cu animata viaţă de noapte din Salonic.

Aceste lucruri sunt de domeniul trecutului. Motivul adevărat pentru care Samaras a ales să facă acest lucru este faptul că, de la sfârşitul dictaturii militare, în 1974, acest târg a devenit prin tradiţie locul în care premierii au făcut promisiuni de neatins susţinătorilor anunţând proiecte ambiţioase. Spre exemplu în 1984, la Salonic, premierul socialist Andreas Papandreou prevestea 'o perioadă chiar şi mai bună' pentru Grecia, deşi ţara se finanţa din datoria publică. Iar, printre altele, în 2009, cu şase luni înainte ca Grecia să se scufunde în criză economică, premierul Georgios Papandreou făcea faimoasa declaraţie: 'Sunt destui bani'.

Ca atare, Antonis Samaris are motive întemeiate pentru a renunţa la această vizită. În plus, acesta nu a fost singurul gest prin care a dorit să-şi arate voinţa de a se supune măsurilor de austeritate. În timpul primei reuniuni a cabinetului său, Samaras a anunţat o reducere cu 30% a salariilor miniştrilor, folosirea la minimum a maşinilor guvernului şi a renunţat la Mercedesul de care putea dispune în calitate de premier. În plus, se spune că verifică personalul cheltuielile de deplasare ale miniştrilor.

În pofida acestor gesturi simbolice, Samaras nu a eliminat haosul administrativ din Grecia, dar a reuşit, spre deosebire de predecesorii săi, să arate cel puţin că recunoaşte care sunt problemele de care se loveşte Grecia. În plus, de la începerea guvernării sale s-au luat măsuri concrete - prima şi cea mai importantă fiind un alt pachet de austeritate în valoare de 11, 5 miliarde de euro.

Nu se poate spune că Grecia lui Samaras nu a economisit destul. Dar au fost oare eforturile depuse de succes? Oare va reuşi Samaras să modernizeze statul grec şi mai ales cultura politică fragilă a ţării? Este prea devreme să răspundem la aceste întrebări, notează Der Spiegel. Samaras este la putere de numai două luni, conchide publicaţia.