Evoluţiile pe cont propriu din state membre ale UE, printre care şi România, motiv de îngrijorare (Financial Times)
În România se fac încercări de a limita competenţele Curţii Constituţionale. În Ungaria guvernul înăspreşte controlul asupra mass-mediei, instanţelor şi activităţilor culturale. În Serbia un nou guvern îşi marcheză autoritatea asupra băncii centrale odată independente. Fiecare dintre aceste evoluţii pe cont propriu este un motiv de îngrijorare. Luate împreună, ele sugerează că un virus ce atacă progresul democratic se răspândeşte pe flancul sud-estic al UE, comentează un editorial de duminică al cotidianului britanic Financial Times (FT).
Dacă o democraţie este definită doar ca o stare în care guvernele pot fi îndepărtate fără violenţă atunci ar fi puţine de criticat, relevă FT. Alegerile din state membre ale UE foste comuniste şi din cele care speră să adere sunt în general libere şi corecte. Dar democraţia înseamnă mai mult decât urna de vot. Este vorba de instituţii independente care să garanteze posibilitatea de tragere la răspundere a unui guvern în faţa cetăţenilor săi.
În România şi Ungaria, care sunt deja membre ale UE, precum şi în Serbia, care aspiră la calitatea de membru, acestea sunt compromise, este de părere editorialul FT. Fiecare caz îşi are propriile sale caracteristici unice. Luptele pentru putere post-sovietice sunt jucate în moduri diferite. Cultura democratică nu a prins încă rădăcini adânci. Este, de asemenea, evident că criza economică a avut un efect. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a identificat o deteriorare îngrijorătoare în atitudinea faţă de democraţie şi economia de piaţă în aceste ţări, după anii de privaţiuni. Acest lucru ar trebui să fie o problemă care să suscite o preocupare urgentă în Europa. Riscul de contagiune este real, în contextul în care austeritatea în ţări precum Grecia, alimentează deja nemulţumirea.
Bruxellesul trebuie să facă mai mult pentru a evita înmulţirea unor practici antidemocratice în aceste state. A încercat să ţină în frâu cele mai rele excese în statele membre existente dar puterile sale sunt slabe. Statele membre ale blocului ar trebui să fie pregătite să recurgă la sancţiuni disponibile, cum ar fi suspendarea drepturilor de vot ale unei ţări, mai degrabă decât să considere acest lucru drept o opţiune 'nucleară', ce poate fi doar vânturată ca ameninţate, dar niciodată pusă în aplicare. Şi alte instrumente ar trebui să fie luate în considerare, subliniază FT.
Monitorizarea periodică a respectării principiilor democratice ar putea fi introdusă pentru toate statele membre, legată de măsuri graduale, cum ar fi reţinerea subvenţiilor atunci când le solicită. Toate ţările care aderă la UE trebuie să subscrie la criteriile de la Copenhaga. Acestea stipulează că ele trebuie să respecte guvernanţa democratică şi drepturile omului, să adere la economia de piaţă şi să accepte obligaţiile UE. Această cerinţă nu este suspendată în momentul aderării. Europa trebuie să facă cât se poate de clar acest lucru, conchide editorialul FT.
