Reducerea numărului de mese zilnice ar putea duce la prelungirea vieţii şi scăderea în greutate

“Trei mese sănătoase pe zi” a fost definiţia unei alimentaţii sănătoase. Dar se pare că nu mai este cazul. Noile cercetări arată că evitarea ocazională a unor mese poate activa genele de longevitate şi poate duce la o viaţă mai lungă şi mai sănătoasă.

Studiile făcute pe animale au arătat că restricţionarea drastică a caloriilor sau postul extind durata de viaţă şi reduc efectele bolilor legate de vârstă. Dar nu a fost clar dacă oamenii ar putea obţine aceleaşi rezultate.

Până la urmă, restricţionarea caloriilor pe o perioadă de mai mulţi ani ar fi un stil de viaţă dificil de menţinut de către majoritatea oamenilor acestor vremuri.

Dar cercetătorii Universităţii din Florida au descoperit o alternativă eficientă la restricţionarea calorică pe termen îndelungat. Ei o numesc dieta “ospăţ-sau-foamete”. În plus, savanţii au mai descoperit că în cazul unor oameni această dietă stimulează aceleaşi beneficii pentru sănătate şi longevitate precum cele ale postului tradiţional.

Cercetătorii au recrutat 24 de persoane pentru o serie de teste clinice şi rezultatele lor au fost publicate în jurnalul Rejuvenation Research.

Timp de 3 săptămâni, participanţii au alternat o zi de “post” cu o zi de “ospăţ”. În zilele de restricţie ei au consumat doar 25% din caloriile normale zilnice. Pentru un bărbat, postul a însemnat o medie de aproximativ 650 de calorii. Femeile au făcut o reducere uşoară.

Un exemplu de meniu într-o zi de restricţie a inclus friptură de vită cu sos, piure de cartofi, prăjituri Oreo şi suc de portocale. Trucul?Luau o singură masă pe parcursul întregii zile.

În zilele de "ospăţ", participanţii au consumat 175% din cantitatea lor zilnică de calorii. Pentru un bărbat acest lucru însemna aproximativ 4.550 de calorii.

Mesele de ospăţ au inclus chifle umplute cu cremă de brânză, terci de ovăz şi stafide, sandvişuri cu carne de curcan, spaghete cu carne de pui, iaurt, prăjitură cu lămâie, îngheţată de vanilie şi chiar batoane Snickers şi suc.

Cercetătorii au măsurat, pe o perioadă de 10 săptămâni, schimbările înregistrate de participanţi în ceea ce priveşte greutatea, presiunea sângelui, rata bătăilor inimii, nivelurile de glucoză, colesterolul, indicatorii de inflamaţie şi genele implicate în răspunsurile protectoare ale celulelor.

Savanţii au descoperit că postul intermitent a cauzat o scădere a nivelurilor de insulină iar majoritatea participanţilor la studiu au declarat că ziua de post a fost mai "uşoară" decât cea în care s-au ospătat.

De asemenea, s-a înregistrat o uşoară creştere în cazul SIRT3, o genă cunoscută pentru promovarea longevităţii, implicată şi în răspunsurile protectoare ale celulei.

Gena SIRT3 codifică o proteină numită de asemenea SIRT3. Această proteină aparţine unei clase de proteine numite “sirtuine”. Studiile anterioare au arătat că, dacă numărul sirtuinelor a crescut în cazul şoriceilor, acest lucru le-a extins durata de viaţă.

Cercetătorii consideră că proteinele SIRT3 sunt activate de stresul oxidativ din radicalii liberi declanşaţi prin restricţia de alimente. Când corpul uman trece prin post, nivelurile scăzute de stres oxidativ declanşează ciclul SIRT3. Cu alte cuvinte, radicalii liberi sunt benefici în transformarea genelor SIRT3 ce promovează longevitatea.

Dar ce se întâmplă când corpul nostru are o mulţime de antioxidanţi în preajma sa pentru a se opune radicalilor liberi şi oxidării?

Cercetătorii au testat efectele suplimentelor de antioxidanţi prin repetarea dietei “ospăţ-sau-foamete”, dar incluzând şi suplimente de vitamina C şi vitamina E.

Ei au descoperit că unele dintre beneficiile restricţiilor au dispărut, considerând că antioxidanţii au făcut acest lucru. Se pare că nivelurile scăzute de stres oxidativ ajută organismul să declanşeze propriul său proces de protejare.

Aceste rezultate corespund cu rezultatele altor cercetări care au descoperit că inundarea sistemului cu suplimente de antioxidanţi ar putea contracara efectele restricţiilor alimentare sau ale exerciţiilor fizice. Cercetătorii consideră că este nevoie de o oarecare inflamare sau un anumit nivel de stres oxidativ pentru a declanşa funcţiile corpului uman pentru regenerare sau reparare.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.