Reducerea consumului de zahăr în primele 1.000 de zile de viaţă scade riscul de îmbolnăvire la vârsta adultă târzie

O dietă cu conţinut scăzut de zahăr în uter şi în primii doi ani de viaţă poate reduce semnificativ riscul de boli cronice la vârsta adultă, potrivit unui nou studiu.

Cercetătorii au stabilit că o dietă săracă în zahăr în timpul primelor 1.000 de zile de la concepţie a redus riscul copilului de a face diabet şi hipertensiune arterială la vârsta adultă cu 35% şi, respectiv, 20%, şi a întârziat apariţia bolii cu patru şi doi ani. Consumul de zahăr în primii doi ani de viaţă determină în mod direct riscurile de sănătate pe termen lung ale unei persoane, sugerează concluziile.

„Cu toţii dorim să ne îmbunătăţim sănătatea şi să le oferim copiilor noştri cel mai bun start în viaţă, iar reducerea zahărului adăugat timpuriu este un pas puternic în această direcţie”, a declarat pentru The Epoch Times Tadeja Gracner, autor corespondent şi economist principal la Centrul Dornsife pentru cercetare economică şi socială al Universităţii California de Sud (USC).

Experienţe alimentare de la raţionalizare: Un experiment ştiinţific natural

Cercetătorii de la USC, Universitatea mcgill şi Universitatea California-Berkeley au studiat modul în care restricţiile privind consumul de zahăr la începutul vieţii afectează riscul de diabet şi hipertensiune mai târziu în viaţă, comparând persoanele concepute înainte şi după programul de raţionalizare a alimentelor din cel de-al Doilea Război Mondial din Regatul Unit, care a limitat consumul de zahăr din 1942 până în 1953. Programul de raţionalizare a controlat distribuţia de bunuri esenţiale pentru a asigura accesul echitabil pentru toată lumea în timpul penuriei din timpul războiului.

Cei concepuţi cu puţin timp înainte de terminarea raţionalizării au avut mame şi diete timpurii cu un aport scăzut de zahăr, în timp ce cei concepuţi după au avut mai mult zahăr în mediul lor timpuriu.

În timpul perioadei de raţionalizare, oamenii consumau doar aproximativ 8 linguriţe (40 de grame) de zahăr pe zi, ceea ce se încadrează în orientările dietetice actuale.

Cu toate acestea, de îndată ce raţionalizarea a luat sfârşit, consumul de zahăr şi dulciuri a crescut imediat la aproape 16 linguriţe (80 de grame) pe zi. Această creştere este parţial atribuită unei creşteri a consumului de conserve şi fructe uscate şi unei creşteri a vânzărilor de zahăr şi dulciuri în perioada de după raţionalizare.

Alimentaţia din primii ani de viaţă afectează sănătatea adulţilor

Potrivit studiului, copiii expuşi raţionalizării, atât după concepţie, cât şi în primii ani de viaţă, prezentau un risc redus cu o treime de a dezvolta diabet de tip 2 şi hipertensiune arterială în comparaţie cu cei care au fost puţin sau deloc expuşi raţionalizării.

Cercetările anterioare au arătat că primele 1.000 de zile de la concepţie, inclusiv sarcina (270 de zile) şi primii doi ani de viaţă, reprezintă o fereastră critică pentru dezvoltarea fătului.

„Această perioadă a fost studiată pe larg şi s-a dovedit a fi una dintre cele mai importante perioade de dezvoltare pentru mai multe rezultate pe termen lung”, a declarat Gracner într-un e-mail.

Studiul face referire la „ipoteza originilor fetale”, care sugerează că riscul unei persoane de a suferi de boli mai târziu în viaţă este influenţat de experienţa sa din uter. Atunci când un făt detectează indicii legate de starea de sănătate a mamei, cum ar fi o alimentaţie deficitară, acesta se adaptează pentru a supravieţui, modificând, de exemplu, modul în care utilizează energia şi răspunde la hormoni.

Aceste adaptări pot forma „puncte de referinţă” care continuă până la vârsta adultă. De exemplu, dacă un făt se adaptează la o nutriţie precară prin încetinirea metabolismului, această rată metabolică mai scăzută poate deveni un punct de referinţă de durată, influenţând eficienţa cu care organismul utilizează energia pe tot parcursul vieţii.

În plus, copilăria şi copilăria la vărstă mică sunt identificate ca „perioade cruciale pentru dezvoltarea gustului pentru dulciuri (sau chiar a dependenţei) care poate creşte consumul de zahăr pe tot parcursul vieţii”, au scris autorii.

„În timp ce oamenilor le place în general gustul dulce, expunerea semnificativă la zahăr în primii ani de viaţă poate consolida această preferinţă”, a spus Gracner.

În lucrarea lor actuală, echipa sa găseşte dovezi de susţinere a acestui model. „Am constatat că adulţii care au experimentat raţionalizarea zahărului consumă mai puţin zahăr adăugat la mijlocul vieţii lor, comparativ cu cei care nu au experimentat niciodată raţionalizarea”, a adăugat ea.

În timp ce dieta săracă în zahăr a mamei a oferit o anumită protecţie, riscul redus de dezvoltare şi apariţia întârziată a bolilor cronice au fost cele mai pronunţate atunci când bebeluşii au continuat să experimenteze un mediu sărac în zahăr după şase luni, de obicei atunci când sunt introduse alimentele solide.

În timp ce nutriţia maternă din timpul sarcinii a contribuit cu o treime la reducerea riscului, adăugarea expunerii postnatale la raţionalizarea zahărului (până la un an) a condus la reduceri semnificativ mai mari ale riscului de îmbolnăvire. Acest efect a fost şi mai pronunţat atunci când raţionalizarea a continuat timp de peste un an, în special în cazul femeilor. Acest lucru se poate datora faptului că, după cum sugerează studiile pe animale, femelele sunt mai susceptibile de a dezvolta dependenţă de zahăr şi un control deficitar al glucozei în medii bogate în zahăr, ambele factori crescând riscul de diabet de tip 2.

Pentru persoanele a căror expunere la zahăr a fost restricţionată doar în uter, apariţia diabetului de tip 2 la vârsta adultă a fost întârziată cu aproximativ 1,5 ani, iar hipertensiunea arterială cu o jumătate de an. Cu toate acestea, persoanele la care expunerea la zahăr a fost restricţionată atât în uter, cât şi peste un an după naştere au avut întârzieri mult mai mari: aproximativ patru ani pentru diabetul de tip 2 şi doi ani pentru hipertensiune.

Acest lucru sugerează că dieta alimentară solidă timpurie a unui copil poate avea un impact chiar mai semnificativ asupra rezultatelor în materie de sănătate decât nutriţia maternă în timpul sarcinii. Cu toate acestea, această ipoteză nu a putut fi testată în profunzime din cauza datelor insuficiente privind dietele materne şi la începutul vieţii în cadrul UK Biobank, a menţionat Gracner.

Implicaţii mai largi asupra sănătăţii

Deşi studiul s-a axat în primul rând pe efectele pe termen lung ale expunerii la un nivel scăzut de zahăr la începutul vieţii asupra hipertensiunii şi diabetului de tip 2, impactul său potenţial asupra sănătăţii s-ar putea extinde dincolo de aceste afecţiuni.

Gracner a menţionat cercetările în curs de desfăşurare care investighează efectele expunerii la un nivel scăzut de zahăr asupra inflamaţiei cronice, obezităţii, funcţiei cognitive şi rezultatelor economice.

„Găsim dovezi sugestive privind scăderea probabilităţii de inflamaţie cronică, dimensiunea obezităţii şi rezultatele economice, de exemplu”, a adăugat ea.

Recomandări pentru reducerea consumului de zahăr

Ghidurile dietetice ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) recomandă ca la vîrsta de sub 2 ani, copiii să evite zaharurile libere, iar adulţii şi copiii peste 2 ani să limiteze aportul de zaharuri libere la mai puţin de 10% din aportul lor energetic total, echivalentul a aproximativ 12 linguriţe. Zaharurile libere includ toate zaharurile adăugate şi zaharurile prezente în mod natural în sucurile sau piureurile de fructe şi legume.

Reducerea aportului de zahăr sub 5%, sau aproximativ 6 linguriţe pe zi, ar aduce şi mai multe beneficii pentru sănătate, cum ar fi reducerea riscului de supraponderabilitate şi obezitate şi a cariilor dentare.

Zaharurile adăugate (utilizate în studiu) sunt zaharuri adăugate la alimente în timpul preparării sau procesării, cum ar fi siropul de porumb cu conţinut ridicat de fructoză, glucoza, melasa etc. Alimentele cu zaharuri adăugate includ:

• Băuturi zaharoase: sucuri, băuturi energizante, ceaiuri îndulcite şi băuturi pentru sportivi
• Deserturi şi dulciuri: fursecuri, prăjituri, produse de patiserie, bomboane şi îngheţată
• Cereale pentru micul dejun: multe cereale, chiar şi cele comercializate ca fiind sănătoase
• Iaurturi aromatizate: iaurturi cu fructe sau arome
• Condimente şi sosuri: ketchup, sos BBQ, sosuri pentru paste şi sosuri pentru salate
• Conserve de fructe şi sucuri de fructe: conserve de fructe în sirop şi unele sucuri de fructe
• Lapte: lapte cu aromă de ciocolată sau vanilie şi lapte vegetal

Gracner a subliniat necesitatea educării părinţilor şi a îngrijitorilor cu privire la nutriţie şi a responsabilizării companiilor pentru furnizarea unor opţiuni mai sănătoase de alimente pentru copii. În plus, ea a menţionat că aplicarea reglementărilor privind comercializarea şi stabilirea preţurilor alimentelor zaharoase pentru copii este esenţială.

„Cu informaţii mai bune, mediu şi stimulentele potrivite, părinţii pot reduce mai uşor expunerea la zahăr - pentru copiii lor şi pentru ei înşişi. Toate acestea fiind spuse, cu siguranţă nu vrem să luăm bucuria sărbătorilor viitoare - un tort de ziua de naştere, bomboane sau prăjituri cu moderaţie sunt tratamente de care trebuie să ne bucurăm cu toţii din când în când”, a spus Gracner.