Atenţie la pâine şi Coca Cola! Cum afectează zahărul organismul uman

Ne gândim adesea la zahăr ca la cristalele albe pe care le amestecăm în cafea sau le presărăm pe deserturi. Însă zahărul se găseşte sub multe forme, iar unele dintre cele mai nocive tipuri sunt ascunse în alimentele de zi cu zi pe care nu le bănuim.

Dr. Jason Fung, medic şi specialist în rinichi, a explicat în cadrul emisiunii „Vital Signs”, de la Epoch TV, că adevăratul pericol al zahărului nu constă în gustul dulce al unui produs, ci în modul în care acesta se comportă în organism. El a spus că fructoza, un zahăr care se găseşte în fructe şi în alimentele procesate, poate contribui în mod discret la un ficat gras (steatoză hepatică), obezitate şi diabet de tip 2, chiar dacă nu provoacă o creştere vizibilă a cantităţii de zahăr din sânge.

Diferitele tipuri de zahăr

Fiecare tip de zahăr afectează organismul nostru în mod diferit. Dacă cunoaştem diferitele tipuri de zahăr putem să facem alegeri alimentare inteligente, să gestionăm nivelul zahărului din sânge şi să obţinem beneficii optime pentru sănătate.

Glucoza

Glucoza se găseşte în amidon şi carbohidraţi precum pâinea, orezul şi cartofii. Organismul dumneavoastră utilizează glucoza ca sursă de energie. Glucoza creşte glicemia mai repede decât alte zaharuri, stimulează eliberarea de insulină şi este livrată celulelor pentru utilizare. Însă excesul de glucoză este transformat în glicogen şi depozitat în muşchi sau în ficat până când organismul are nevoie de el. Glucoza este un zahăr simplu, cunoscut şi sub denumirea de monosaharid, ceea ce înseamnă că este format dintr-o singură unitate de zahăr şi nu poate fi descompus mai departe. Deoarece este deja în forma sa cea mai simplă, glucoza poate fi absorbită în fluxul sanguin prin intestinul subţire şi poate fi utilizată imediat de organism pentru energie.

Fructoza

Fructoza este, de asemenea, o monosaharidă. Este zahărul din fructe, miere, agave şi legume rădăcinoase. Să nu presupuneţi însă că este întotdeauna sănătoasă, deoarece este adesea adăugată în alimentele procesate, cum ar fi siropul de porumb bogat în fructoză. Deşi fructoza este absorbită imediat în sânge, creşte nivelul zahărului din sânge treptat şi nu creşte nivelul insulinei la fel de rapid. Fung a afirmat că fructoza are consecinţe mai grave, pe termen lung, asupra sănătăţii, din cauza modului în care este metabolizată în ficat.

Fung a mai spus că ficatul trebuie să transforme fructoza în glucoză pentru energie. Dacă organismul nu are nevoie de energie în acel moment, atunci fructoza este stocată sub formă de grăsime. Prea multă fructoză poate duce la stocarea excesivă a grăsimilor, provocând stres asupra ficatului şi ducând la probleme de sănătate precum boala ficatului gras, boli de inimă şi diabet de tip 2.

Zaharoză

Zaharoza este un carbohidrat natural care se găseşte în fructe şi legume. Însă se găseşte şi în zahărul de masă, în majoritatea alimentelor procesate şi în băuturile îndulcite, inclusiv sucuri, bomboane, cereale, îngheţată şi altele.

Cea mai mare diferenţă dintre zaharoză şi alte zaharuri este că zaharoza este compusă din fructoză şi glucoză. Acest lucru o face o dizaharidă, ceea ce înseamnă că are două monosaharide legate. Astfel, zaharoza trebuie să fie descompusă în fructoză şi glucoză în timpul digestiei. Odată ce zaharoza este descompusă, organismul trebuie să utilizeze sau să stocheze atât glucoza, cât şi fructoza, a spus Fung.

Amintiţi-vă că glucoza este folosită mai întâi ca energie - prin urmare, fructoza va fi probabil stocată sub formă de grăsime. Concluzia este că, dacă încercaţi să reduceţi consumul de fructoză, trebuie să fiţi atenţi la zaharoză, deoarece, după ce este digerată, este posibil să rămâneţi cu mai multă fructoză decât ar trebui să consumaţi, a spus Fung.

Este rău tot zahărul? Contează sursa?

Nu trebuie să fie evitate toate zaharurile. Jason Fung, autorul cărţii „The Diabetes Code”, a declarat că sursa zahărului este cea care contează. Deşi fructoza din fructe este aceeaşi cu cea din siropul de porumb, cantităţile variază foarte mult. De exemplu, un măr conţine mult mai puţină fructoză decât o Coca Cola. Fung subliniază, de asemenea, că oamenii tind să consume în exces alimente şi băuturi nesănătoase, cum ar fi sucurile şi dulciurile, care oferă o valoare nutritivă mică sau deloc, dar rareori consumă în exces fructe şi legume, care tind să fie bogate în nutrienţi esenţiali, susţinând sănătatea generală şi sunt mai săţioase.

Măsurarea nivelului de zahăr din sânge. Ce trebuie să ştiţi

Cum ştiţi dacă nivelul zahărului din sânge este în limite cccorespunzătoare? Cel mai probabil, medicul dumneavoastră vă va verifica nivelul sângelui folosind metoda indicelui glicemic. Totuşi, Fung explică de ce metoda ar putea avea limitări. Indicele glicemic măsoară nivelul zahărului din sânge după masă. Fiecărui aliment i se atribuie un scor între zero şi 100 - cu cât numărul este mai mare, cu atât creşte mai mult glicemia. Fung subliniază însă că indicele glicemic măsoară doar nivelurile de glucoză, nu şi alte tipuri de zahăr, cum ar fi fructoza, iar băuturile precum Coca Cola sunt bogate în fructoză, mai degrabă decât în glucoză.

"Astfel, atunci când măsuraţi glicemia, glicemia va creşte mai mult dacă mâncaţi o felie de pâine decât dacă beţi Coca Cola. Totuşi, nu înseamnă că Coca Cola este mai bună pentru corpul uman", a declarat Fung.

Doar monitorizând nivelul de glucoză din sânge se poate constata consumul excesiv de zahăr din alte surse, cum ar fi fructoza şi zaharoza, iar excesul de fructoză împovărează ficatul.

„Ficatul trebuie să transforme această fructoză fie în glucoză, fie în grăsimi, ceea ce poate cauza ficat gras şi apoi conduce la acest fel de cascadă a rezistenţei la insulină”, a spus Fung, adăugând că rezistenţa la insulină, care apare la cei cu diabet de tip 2, este o stare în care celulele sunt supraîncărcate cu glucoză şi nu mai pot absorbi.

În plus, doar monitorizarea nivelului de glucoză din sânge vă poate determina să vă limitaţi aportul de glucoză excesiv, care ar putea avea consecinţe negative asupra sănătăţii.

Acest lucru se datorează faptului că, în unele cazuri, glucoza este de fapt bună, deoarece organismul utilizează glucoza pentru energie.

„Toate celulele din corpul dumneavoastră pot metaboliza acea glucoză”, a spus Fung. „Deci creierul o poate folosi, inima o poate folosi, ficatul o poate folosi, rinichii o pot folosi”.

Fructoza - deşi nu creşte nivelul zahărului din sânge ca glucoza - nu poate fi utilizată de organism pentru energie la fel de uşor sau direct ca glucoza (cum ar fi glucoza care provine din felia de pâine).

Creşterea şi scăderea cantităţii de zahăr

Deşi glucoza oferă unele beneficii organismului, un lucru bun în exces poate dăuna sănătăţii, aşa cum se observă în cazul rezistenţei la insulină. Când vine vorba de gestionarea nivelului de glucoză din sânge, Fung spune să fim precauţi cu carbohidraţii. El a explicat că carbohidraţii foarte procesaţi, precum pâinea albă, vor creşte glicemia mult mai rapid decât sursele de alimente integrale, precum legumele, deoarece alimentele precum pâinea sau prăjiturile sunt adesea procesate pentru a fi mai rapid digerabile.

„Când mâncaţi un aliment, acesta trebuie absorbit prin sistemul gastro-intestinal pentru a ajunge în sânge”, a spus Fung. „Dacă îl pre-digeraţi măcinându-l într-un praf foarte fin, de exemplu, sau ultra-procesându-l într-un fel sau altul, atunci organismului îi este mai uşor să îl absoarbă şi, prin urmare, obţineţi aceste creşteri foarte rapide.”

Fung susţine că aceste creşteri masive şi rapide ale cantităţii de zahăr vă pot afecta sănătatea şi pot duce la scăderea cantităţii de zahăr şi că, după ce nivelul zahărului din sânge creşte, acesta scade din nou. Însă ele nu revin la nivelul iniţial. În schimb, nivelul zahărului va scădea şi mai mult sub nivelul iniţial. Nivelul scăzut de glucoză din sânge este o afecţiune numită hipoglicemie şi este adesea însoţită de simptome neplăcute.

"Deci, dacă glicemia dumneavoastră este scăzută, atunci veţi începe să tremuraţi, vă va fi foame, veţi transpira. Deci, aceste creşteri masive de glucoză sunt de fapt foarte rele pentru organism", a spus Fung.

Feriţi-vă de alimentele care creează dependenţă

Alimentele procesate pot crea dependenţă, ceea ce poate duce la supraalimentare şi la un consum excesiv de zahăr. Motivul pentru care carbohidraţii foarte procesaţi dau dependenţă este acela că provoacă eliberarea de dopamină în creier. Aceste impulsuri frecvente de dopamină vor determina creierul să dorească mai mult şi pot duce la consumul excesiv de alimente nesănătoase.

Fung avertizează în ceea ce priveşte consumul de alimente care creează dependenţă, chiar şi cu moderaţie, şi spune că cea mai bună soluţie este să le eliminaţi complet.

Verificaţi lista carbohidraţilor

Cum ştiţi ce carbohidraţi să consumaţi şi ce să evitaţi? Fung spune că atunci când alegeţi carbohidraţii, să vă întrebaţi dacă aceştia sunt digerabili în mod rapid sau lent. Carbohidraţii ultraprocesaţi - precum pâinea şi pastele ambalate - reprezintă o sursă alimentară integrală, precum legumele? Conţin aditivi precum MSG (glutamat monosodic) şi coloranţi alimentari? Conţin o cantitate mare de zahăr, în special fructoză?

Aceste întrebări vă pot ajuta să faceţi diferenţa între alimentele procesate şi cele integrale.

Exerciţii fizice pentru a elimina excesul de zahăr din organism

În plus, faţă de evitarea carbohidraţilor procesaţi şi preferinţa pentru alimente naturale şi integrale, Fung spune că o altă modalitate excelentă de a elimina excesul de zahăr din organism sunt exerciţiile fizice. Atunci când faceţi mişcare, corpul dumneavoastră foloseşte glucoza pentru a produce energie, arzând astfel zahărul. Totuşi, dieta contează foarte mult.

„Problema este că pentru majoritatea oamenilor, exerciţiile fizice pe care le fac nu sunt nici pe departe suficiente pentru a compensa dieta”.

De exemplu, după exerciţii, mulţi se răsfaţă cu o îngheţată. Însă îngheţata conţine mult mai mult zahăr decât cel care a fost probabil eliminat în timpul exerciţiilor fizice. El avertizează, de asemenea, în ceeace priveşte băuturile pentru sportivi, cum ar fi Gatorade, în timpul sau după antrenament, deoarece acestea conţin cantităţi mari de zahăr.