Redeschiderea Dosarului Revoluţiei amânată. Înalta Curte nu vrea să deschidă dosarul, acuză Mărieş (Video)

UPDATE. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu s-au pronunţat luni pe marginea soluţiei de redeschidere a Dosarului Revoluţiei date de procurorul general interimar Bogdan Liciu, ci au dat termen data de 25 aprilie, făra a comunica însă motivele acestei amânări.

"Era normal astăzi să se soluţioneze. Chiar nu înţeleg, suntem sideraţi toţi. (...) Eu spun mereu: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu vrea să deschidă dosarul Revoluţiei. Aici sunt prea mulţi elefanţi implicaţi, ori membrii familiei lor, ori judecători, ori acoperiţi sunt aici în această instituţie şi nu vor să redeschidă dosarul Revoluţiei. Nu am nimic cu instituţia în sine dar cred că jumătate din instituţie trebuie să plece.", a declarat Teodor Mărieş, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989.

Reamintim că procurorul General Interimar Bogdan Licu a dispus redeschiderea dosarului Revoluţiei după ce Teodor Mărieş, a depus o plângere la Parchet împotriva rezoluţiei de clasare.

"Mâine vine o nouă decizie CEDO cu 70 de cauze de urmaşi de eroi martiri, cu alţi bani pe care poporul român va trebui să-i plătească şi ei se joacă de-a justiţia...(...) Deciziile CEDO nu au nici o valoarea la ÎCCJ.", a adăugat Mărieş.

* * *

Cine poartă responsabilitatea pentru cei peste 1.000 de morţi şi 3.000 de răniţi de la Revoluţie şi cine le va face dreptate victimelor şi urmaşilor celor care şi-au pierdut viaţa în timpul sângeroaselor evenimente de atunci? După ani de tergiversări şi o clasare surprinzătoare în octombrie 2015, Dosarul Revoluţiei a fost redeschis în urmă cu câteva zile de procurorul general interimar Bogdan Licu.

Decizia - care a redat speranţa românilor că se va face în final dreptate, chiar dacă au trecut aproape 26 de ani de la crimele de atunci - aşteaptă însă confirmarea Înaltei Curţi.

"Am dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză. Am constatat că soluţia de clasare este netemeinică şi nelegală, fiind adoptată pe baza unor cercetări incomplete. Încadrarea faptelor a fost greşită, zădărnicind aflarea adevărului. (...) Să aşteptăm ca decizia să fie confirmată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Eu sunt convins că va fi confirmată şi sper că va fi confirmată", a declarat Bogdan Licu, citat de Realitatea.net.

Potrivit procurorului general interimar, nu s-au luat în calcul documente de arhivă, nu s-au făcut autopsii necesare, iar modul în care s-a desfăşurat ancheta nu corespunde exigenţelor CEDO. Licu a mai precizat că din modul de desfăşurare a anchetei rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea unor aspecte esenţiale referitoare la evenimentele din Decembrie '89.

"Am constatat că procurorii nu au valorificat informaţii importante, în multe cărţi, rapoarte, jurnale, monografii fiind prezentate astfel de informaţii. Deşi SRI a întocmit un document amplu referitor la Decembrie 1989, acesta nu se găseşte în dosarul de urmărire penală şi nu rezultă că s-a făcut vreun demers pentru obţinerea acestuia, nu au fost obişnuite demersuri pentru obţinerea unor documente ale unor instituţii publice.

Nu au fost făcute autopsii, fără justificare pentru neefectuarea acestora. Nu a fost recuperată muniţia cu care s-a tras asupra persoanelor. Nu au stabilit decât tipul muniţiei.

Modul în care s-a desfăşurat ancheta nu corespunde exigenţelor CEDO. Am constatat faptul că nu a intervenit prescripţia răspunderii penale. CEDO a stabilit că manipularea încadrării juridice a evenimentelor ce se fac obiect al unor termene de prescripţie, contravine obiectivelor şi scopului”, a declarat Licu.

Clasarea Dosarului Revoluţiei

Reamintim că, în octombrie 2015, la două zile de la istorica punere sub acuzare a lui Ion Iliescu în dosarul Mineriadei, procurorii militari au decis să claseze Dosarul Revoluţiei.

În motivarea deciziei, procurorii au afirmat că "persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, implicate, în perioada 16-22.12.1989, în organizarea, conducerea, coordonarea şi punerea în executare a măsurilor de reprimare a manifestanţilor au fost judecate şi condamnate definitiv, existând în cauză autoritate de lucru judecat", iar în ceea ce priveşte evenimentele de după 22, perioada a fost "caracterizată prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos".

Procurorii au mai susţinut că militarii ar fi tras de multe ori din greşeală, pe fond de oboseală şi stres, alţi oameni ar fi murit în accidente rutiere, de aviaţie etc., iar infracţiunile de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii "nu sunt prevăzute de legea penală, nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale încriminatoare" etc. Interesant este faptul că în dosarul Mineriadei, Iliescu a fost pus sub acuzare pentru infracţiuni împotriva umanităţii, aşa "netipice" cum sunt.

Revoltaţi de clasarea dosarului Revoluţiei, toţi membrii Asociaţiei 21 Decembrie 1989 au depus contestaţie la Parchetul Militar pentru redeschiderea dosarului Revoluţiei, contestaţiile fiind respinse. În consecinţă, Asociaţia 21 Decembrie s-a adresat Înaltei Curţi cerând redeschiderea dosarului. Potrivit preşedintelui Asociaţiei, Teodor Mărieş, la ÎCCJ au fost depuse circa 300 de plângeri.

Nemulţumit de cum merg lucrurile la ICCJ, în data de 22 februarie, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a depus o nouă plângere la Parchet împotriva rezoluţiei de clasare iar procurorul general interimar Bogdan Licu, a anunţat că va cere dosarul Revoluţiei de la Înalta Curte, pentru a-l reanaliza.

Mai merită menţionat că la 4 luni de la clasarea dosarului Revoluţiei, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat din nou România , precizând că ancheta în acest dosar a fost superficială. Decizia a fost pronunţată în dosarul Elena Apostol şi alţii versus România.

Potrivit avocaţilor ce i-au reprezentat pe reclamanţi, această decizie este de un deosebit interes având în vedere că vine după clasarea dosarului Revoluţiei pe care, în acest context, România ca ţară UE, ar trebui să-l redeschidă.

Pe rolul CEDO mai există alte peste 200 de plângeri similare vizând tergiversarea dosarului crimelor din decembrie 1989.