Rechinii imobiliari dau un pas înapoi. Avizul de mediu pentru distrugerea grădinilor Palatului Ştirbei, amânat (Video)

Palatul Stirbei
Palatul Stirbei (commons.wikimedia.org)
Se încarcă player-ul...

După o şedinţă cu uşile închise, la care accesul presei şi publicului nu a fost permis, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Bucureşti a amânat, joi, luarea unei decizii cu privire la avizarea construirii unui complex multifuncţional gigantic în grădinile Palatului Ştirbei din Bucureşti. Investitorului i s-a cerut să refacă proiectul pe motiv că acesta nu respectă în totalitate avizul de la Ministerul Culturii, nu este conform cu o decizie a municipalităţii privind procentul de spaţiu verde care trebuie asigurat şi că are nevoie de aviz de la Comisia Tehnnică de Circulaţie a Primăriei Capitalei.

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, amânarea se datorează presiunii societăţii civile şi faptului că televiziunile şi presa s-au deplasat la faţa locului, însă este de aşteaptat ca proiectul să fie avizat cât de curând, căci APM avizează "absolut toate proiectele."

"Nu am nicio speranţă la APM, APM va aviza acest proiect chiar dacă are 100 de etaje, căci ei avizează orice.", a declarat Nicuşor Dan, comentând amânarea deciziei pe care urma să o ia Comitetul Special Constituit de la Agenţia de Mediu cu privire la avizul de mediu pentru construirea unui mall în gradina Palatului Ştirbei din Bucureşti.

Proiectul trimis spre avizare APM

Reamintim că un investitor privat intenţionează să construiască în grădinile Palatului Ştirbei - clădire monument istoric - un complex multifuncţional cu o suprafaţă construită de peste 32.000 mp construiţi şi o înălţime dublă faţă de cea a Palatului. Complexul va include galerii comerciale, pe o suprafaţă de 12000 mp, centru de birouri şi locuinţe. Celor 34 de metri de clădire de la suprafaţă li se vor adăuga 4-5 niveluri de subsol.

Construit în anul 1835 de arhitectul Michel Sanjouand, pentru Barbu Dimitrie Ştirbei, palatul, o bijuterie arhitectonică, a fost naţionalizat în 1948. După 90, ansamblul arhitectonic a fost retrocedat, pentru ca, în 2004 să intre în proprietatea lui Ovidiu Popescu, principal acţionar al Petrolimportexport, prin cumpărarea de la moştenitorii legali.

În 2008, anexele palatului, o mare casă de oaspeţi, han cu cramă la parter, anexa servitorilor, care era un monument istoric, cu un grajd semicircular unic în arhitectura Bucureştiului, au fost demolate în doar două zile, iar în etapa următoare se intenţionează ca în grădina de aproximativ 5000 mp a Palatului - una din puţinele oaze de verdeaţă din Bucureşti - să se ridice complexul multifuncţional.

Proiectul are avizul Ministerului Culturii şi pentru a deveni realitate mai are nevoie de avizul de mediu, amânat în şedinţa de joi, şi de avizul Ministerului Dezvoltării. Ulterior, direcţia de urbanism din primăria condusă de Oprescu va decide data la care proiectul va intra pe ordinea de zi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, care va da, sau nu, undă verde proiectului.

Potrivit reprezentanţilor ONG-urilor, acest proiect este flagrant ilegal, clădirile ce urmează a fi construite depăşind de două ori şi jumătate densitatea de elemente construite permisă de lege şi fiind mult mai înalte decât permit reglementările în domeniu:

"Regulamentul de urbanism spune că o construcţie nouă nu poate să fie mai înaltă cu mai mult de 3 metri decât construcţia lângă care se aşează. Ori Palatul Ştirbei are 17 metri iar construcţia între 34 şi 40 de metri, funcţie de cum se schimbă proiectul cu care vin arhitecţii în primărie."

Mai mult, noile construcţii vor priva Bucureştiul, cea mai poluată capitală europeană, de 5000 de metri pătraţi de spaţiul verde, vor duce la creşterea traficului în zonă, cu poluarea, zgomotul şi aglomeraţia aferente.

Decizia luată de APM

După şedinţa la care presa şi publicul nu au avut acces, jurnaliştii şi cetăţenii fiind invitaţi insistent să părăsească sală de şedinţe, reprezentanţii APM au decis să amâne luarea unei decizii în privinţa acestui proiect.

"În cadrul Comitetului special constituit s-a discutat prima versiune de plan, nu s-a avizat nimic, se va reface proiectul. Din punctul nostru de vedere, cam 90% din ce se contestă în sesizări (primite de la ONG-uri şi cetăţenii care cer oprirea acestui proiect n.r.) nu ţine de APM, se contestă indicatori urbanistici, precum înălţimea clădirilor, care se reglementează la primăria Capitalei. Din punctul nostru de vedere, trebuie să respectăm prin avizul pe care îl dăm toate avizele pe care le avem în documentaţie. Am observat că nu respectă în totalitate avizul de la Ministerul Culturii.", a declarat Simona Aldea, directorul executiv al APM.

"Proiectul prevede realizarea unui restaurant la subsol, parterul şi etajul vor avea funcţiuni culturale (...) realizarea unei cafenele la mansarda (...) şi aici începe partea care considerăm noi că nu respectă avizul de la Ministerul Culturii: în versiunea care ne-a fost prezentată în şedinţă se propuneau locuinţe la ultimele etaje, am considerat că nu este nimic cultural în aceste locuinţe

Întrebată dacă restaurantul i se pare un obiectiv cultural, Simona Aldea a răspuns: "restaurantul li se permite prin avizul de la Ministerul Culturii."

Simona Aldea a mai precizat că versiunea de proiect prezentată astăzi nu respectă nici decizia Consiliului General al Municipiului Bucureşti care prevede ca pentru parcele mai mari de 1000 mp de teren trebuie păstrat un procent de 20% spaţiu verde la sol şi 10% pe subsol. "Dânşii au doar 16% şi am cerut refacerea proiectului astfel încât să se respecte această prevedere.

"S-a mai sesizat că acest proiect va aglomera zona şi am solicitat completarea documentaţiei cu avizul Comisiei de Circulaţie a Municipiului Bucureşti, după care vom reanaliza.", a concluzionat directorul executiv al APM Bucureşti.

Opinia Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul

Potrivit preşedintelui Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul, ceea ce s-a întâmplat joi în comisie reprezintă doar o tergiversare de ochii presei, proiectul urmând să fie avizat ulterior:

"Este, practic, o amânare, practic nu există proiect care să nu fi trecut de APM. Deşi APM ar trebui să fie un filtru care să oprească proiectele nocive pentru oraş, nu le-a convenit atenţia pe care a dat-o mass-media şi încearcă o tegiversare pentru a prinde un moment favorabil să avizeze acest proiect.", a declarat Nicuşor Dan.

Referindu-se la motivele pentru care APM a decis să amâne luarea unei decizii, Nicuşor Dan ca afirmat că APM s-a legat de formă, fără să ajungă la fond: "Criticile pe care le-aţi enumerat sunt minore, nu mă interesează dacă la ultimul etaj sunt locuinţe sau spatii culturale câtă vreme ultimul etaj e la 34 de metri înălţime iar Palatul are 17.", a punctat ong-istul, punând degetul pe I.

Cât despre faptul că APM pretinde că nu poate interveni decât pe aspecte care ţin de protecţia mediului nu şi pe aspecte legate de respectarea legilor din domeniul urbanismului şi construcţiilor, Nicuşor Dan declară că aceasta este o interpretare incorectă a legislaţiei.

"Legea urbanismului, spune că avizele, inclusiv avizul dat de Agenţia de Protecţia Mediului este parte din Planul de Urbanism Zonal iar APM trebuie să se uite inclusiv la respectarea de către acest proiect a legislaţiei de urbanism, şi aşa cum am spus, în partea din spate a complexului se depăşeşte coeficientul de utilizare a terenului cu mai mult de dublu, iar în faţă înălţimea este de 34 de metri când zona permite maximum 19 m."

"Nu am nicio speranţă la APM, APM va aviza acest proiect chiar dacă are 100 de etaje, căci ei avizează orice. Am o speranţă la Consiliul General, ţinând cont de presiunea publică pe acest subiect şi pe alegerile ce vor fi în vara anului viitor să nu voteze acest proiect. Dacă totuşi proiectul se va vota, vom avea aşteptări de la justiţie căci acest proiect este, cu siguranţă, ilegal.", a concluzionat Nicuşor Dan.

Mai multe informaţii pe acest subiect puteţi accesa aici

Reamintim în context că Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a iniţiat o petiţie pe internet pentru salvarea grădinilor Palatului Ştirbei iar numeroşi cetăţeni au trimis sesizări către APM, cerând oprirea acestui proiect.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.