Reacţia Occidentului la referendumul din Crimeea

Referendumul pe tema viitorului Republicii Autonome Crimeea, desfăşurat duminică, a provocat implementarea mai multor măsuri din partea puterilor occidentale, ce vor avea ca scop ”izolarea economică şi politică” a Rusiei.
”Forţele pro-ruse” în aeroportul din Simferopol, Crimeea. (captură youtube.com)
P. P.
17.03.2014

Referendumul pe tema viitorului Republicii Autonome Crimeea, desfăşurat duminică, a provocat implementarea mai multor măsuri din partea puterilor occidentale, ce vor avea ca scop ”izolarea economică şi politică” a Rusiei.

Pe lângă încheierea relaţiilor militare cu Rusia, blocarea vizelor şi îngheţarea activelor deţinute în băncile americane de oficialii ruşi, Statele Unite vor pregăti o nouă serie de sancţiuni împotriva persoanelor, instituţiilor şi chiar a guvernelor care au încălcat suveranitatea şi integritatea Ucrainei, potrivit echipei americane de investigaţii de la Kiev.

Un astfel de incident precum posibila anexare a Crimeei va determina Alianţa Nord Atlantică să invite la aderare ţări precum Ucraina, Georgia şi Republica Moldova, pentru a securiza blocul NATO împotriva expansiunii agresive a Rusiei.

Odată cu trecerea referendumului, protestele pro-Rusia din estul Ucrainei s-au intensificat, anunţând un episod asemănător cu cel din Crimeea. Pentru a contrabalansa presiunea rusească, Statele Unite sunt pregătite să susţină Ucraina din punct de vedere militar pe termen lung.

"În urma acestui referendum ilegal, Rusia începe, de facto, anexarea teritoriului ucrainean", a declarat preşedintele Lituaniei.

Referendumul considerat ”ilegal şi ilegitim” de către Uniunea Europeană şi Statele Unite, a stârnit noi reacţii din partea "actorilor" mondiali, printre care Japonia şi Canada, care s-au alaturat puterilor occidentale condamnând ”războiul îngheţat” iniţiat de Rusia.

Membrele blocului European au decis la unison că se vor înăspri sancţiunile specifice împotriva oficialilor ruşi sau ucraineni proruşi, însă unii membri ai guvernului de la Moscova vor fi omişi de sancţiuni pentru a permite continuarea negocierilor diplomatice. Lista sancţiunilor îi va include şi pe directorii celor mai mari furnizori de gaze şi petrol din Rusia, Gazprom şi Rosfnet. Membrii Uniunii Europene vor putea discuta joi şi vineri, în cazul în care criza se va agrava, al treilea set de sancţiuni ce vor fi impuse Rusiei.

"Va fi vorba despre parlamentari, membri ai structurilor de securitate, responsabili din Ministerul Apărării", se arată într-un comunicat emis de la Bruxelles.

Întrucât dependenţa de gazul rusesc s-ar putea întoarce împotriva comunităţii europene, Comisia pentru Energie a UE a hotărât blocarea proiectului South Stream prin care se urmărea crearea unei conducte de gaze prin sudul Europei.

De asemenea, cancelarul german Angela Merkel a afirmat că doreşte creşterea numărului de observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în Ucraina.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor