Reacţia la tranziţie a estului Europei alertează UE

Problemele din Bulgaria şi din alte state sud-est europene merg dincolo de protestele de austeritate, iar restul Europei ar trebui să le acorde atenţie, comentează publicaţia britanică Financial Times.

Căderea guvernului de la Sofia, după protestele de luna trecută, a fost considerată de unii observatori drept o altă reacţie împotriva 'austerităţii'. Însă dacă această cădere este privită alături de căderea similară a guvernului şi de turbulenţele rezultate, anul trecut în România, şi de adoptarea sfidătoare de către Ungaria, în această săptămână, a unor modificări constituţionale despre care adversarii susţin că ameninţă valorile democratice, realizăm că se întâmplă ceva mai profund, notează publicaţia britanică.

Protestelor bulgarilor, la care au participat 300.000 de oameni din 25 de oraşe ale ţării, au fost cele mai importante de la manifestaţiile din 1997, declanşate de criza financiară, şi de la cele care au pus capăt comunismului în 1989. Spre deosebire de aceste demonstraţii anterioare, manifestaţiile recente din Bulgaria nu au fost conduse de către partidele de opoziţie şi dominate de studenţi, ci au implicat adesea persoane de vârsta a doua, nemulţumite de facturile mari la căldură. Protestatarii au cerut o 'Mare Adunare Naţională' pentru a modifica Constituţia în scopul de a oferi cetăţenilor un cuvânt mai greu de spus în treburile ţării.

Însă manifestaţiile din Bulgaria nu au fost proteste împotriva austerităţii ca atare; Bulgaria, o ţară cu o conduită fiscală foarte bună, după standardele UE, nu a trecut prin aceeaşi înăsprire fiscală dramatică asemenea unora dintre vecinii săi. Mai degrabă, protestele au fost direcţionate împotriva întregii elite politice şi a unui 'sistem' considerat eşuat, în condiţiile în care bulgarii se chinuiesc să se descurce cu cele mai mici salarii medii din UE.

Deşi există asemănări cu sprijinul italienilor pentru Mişcarea 5 Stele, a lui Beppe Grillo, şi o deziluzie faţă de statu-quo-ul membrilor de la periferia eurozonei, în statele membre post-comuniste, cum ar fi Bulgaria, apare şi un element suplimentar: o respingere a 'tranziţiei' - a celor 20 de ani turbulenţi de frământări prin care aceste ţări au trecut până la intrarea în clubul european.

Scandările 'mafia' ale protestatarilor bulgari erau o prescurtare semnificând un sens mai larg pentru clientelismul perceput în rândul elitelor politice şi legăturile cu magnaţii care s-au îmbogăţit din tranziţie şi, în unele cazuri, alături de crima organizată. Cetăţenii, sugerează Ivan Krastev, preşedintele Centrului pentru Strategii Liberale, din Sofia, cred că prăbuşirea comunismului a lăsat aceste grupuri să prospere, însă acest lucru nu s-a întâmplat şi în cazul oamenilor obişnuiţi.

După cinci ani de stagnare economică, aceste sentimente sunt răspândite în fostele ţări socialiste, care rămân cele mai sărace din UE. În timp ce România a reuşit să impună măsuri de austeritate dureroase în 2010, după un ajutor oferit de Fondul Monetar Internaţional, demonstraţiile din ianuarie 2012, soldate cu căderea guvernului de centru-dreapta, au blamat, printre altele, nepotismul şi mita. Ulterior, următorul premier al României s-a opus preşedintelui într-o dispută care, pentru o vreme, a ameninţat ordinea constituţională, notează Financial Times.

În Ungaria, 'revolta împotriva tranziţiei' a venit mai devreme, după ce economia ungară a devenit prima economie din Europa Centrală care a alunecat în criză şi a apelat la ajutorul FMI în 2008. Spre deosebire de România şi Bulgaria, unde toate partidele politice au avut de suferit în urma revoltei, partidul premierului Viktor Orban - Fidesz - a profitat de nemulţumirea populaţiei.

După ce a dat vina pe proasta guvernare a socialiştilor - descrişi drept comunişti deghizaţi - şi a avansat ideea unei încheieri a procesului de tranziţie, stagnată pe durata mandatelor guvernelor socialiste începând cu 2002, Fidesz a câştigat o majoritate parlamentară de două treimi în 2010.

Cu toate acestea, multe dintre temele favorite ale lui Viktor Orban - privatizări dubioase, întreprinderi cu capital străin care profită pe cheltuiala ungurilor şi amestecul Bruxellesului în afacerile Ungariei - rezonează cu cele auzite în rândul protestatarilor români şi bulgari.

Răspunsul UE a fost de a căuta măsuri mai dure pentru a combate regresul democratic din aceste state membre. Săptămâna trecută, patru ţări conduse de Germania au cerut ca UE să dobândească noi puteri în relaţia cu statele care-i încalcă 'valorile fundamentale', printre care şi cea vizând îngheţarea fondurilor UE.

Cu toate acestea, potrivit lui Krastev, celelalte state membre UE ar trebui să depună eforturi mai mari pentru a înţelege ceea ce se întâmplă în sud-estul fost-comunist al Europei şi să se implice mai îndeaproape în crearea unei structuri instituţionale pe termen lung în aceste ţări.

Altfel, reacţia la adresa tranziţiei riscă să se răspândească, nu doar în alte membre foste comuniste ale UE, ci şi la naţiuni care nu au aderat încă, dar pentru care perspectiva aderării a fost considerată mult timp cea mai bună garanţie a stabilităţii, avertizează FT.