Ezitările lui Trump privind clauza de apărare reciprocă umbresc summitul NATO

Va coopera sau nu? - Aceasta este întrebarea care planează asupra liderilor NATO, care aşteaptă cu îngrijorare să vadă dacă spectacolul atent regizat pentru a-l mulţumi pe preşedintele american Donald Trump va da roade, odată ce summitul Alianţei va intra în discuţiile esenţiale de miercuri.

Au fost luate toate măsurile de precauţie pentru a evita o izbucnire a lui Trump la summitul de la Haga – de la acordarea meritelor pentru un acord istoric privind cheltuielile de apărare până la păstrarea unei întâlniri scurte şi agreabile.

Dar asta nu l-a oprit pe liderul american, cunoscut pentru impredictibilitatea sa, să lanseze o „grenadă” politică înainte de summit, chiar în timp ce traversa Atlanticul la bordul Air Force One, punând sub semnul întrebării chiar fundamentul Alianţei formate din 32 de membri.

El a refuzat să-şi exprime în mod clar angajamentul faţă de clauza Articolului 5 din Tratatul NATO – acordul de bază care prevede că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor.

„Depinde de definiţia voastră. Există numeroase definiţii ale Articolului 5”, a declarat Trump jurnaliştilor – o afirmaţie care, cu siguranţă, a stârnit nelinişte în rândul aliaţilor europeni, alături de care a luat cina marţi seara, la sosire.

„Mă angajez să le fiu prieten”, a adăugat el.

Într-un mesaj probabil neconceput pentru a fi public, secretarul general al NATO, Mark Rutte, l-a măgulit pe Trump, lăudându-l pentru că a reuşit să aducă toate statele membre de acord cu majorarea cheltuielilor.

„Europa va plăti pe măsură, aşa cum este firesc, iar aceasta va fi victoria dumneavoastră”, a scris Rutte într-o scrisoare entuziastă, plină de majuscule, adresată lui Trump, care a publicat-o imediat pe reţelele sociale.

„În această seară, veţi obţine un nou mare succes la Haga. N-a fost uşor, dar i-am făcut pe toţi să semneze pentru 5%”, a adăugat Rutte.

Aliaţii NATO urmează să semneze miercuri un angajament de a aloca 3,5% din PIB pentru cheltuieli de apărare de bază, plus încă 1,5% pentru domenii mai largi legate de securitate, cum ar fi securitatea cibernetică şi infrastructura critică.

„Europa apărării s-a trezit, în sfârşit. Mâine, summitul va stabili noi obiective istorice de cheltuieli pentru aliaţii NATO”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Este incredibil”

Această creştere a cheltuielilor are scopul de a-l menţine pe Trump angajat în cadrul Alianţei, în condiţiile în care revenirea sa la putere a alimentat temerile că ar putea provoca destrămarea organizaţiei cu o vechime de şapte decenii.

Trump s-a plâns constant că statele europene contribuie prea puţin la propria lor securitate – un dezechilibru accentuat de războiul dus de Rusia în Ucraina.

Spania a fost principalul opozant al obiectivului de 5%, argumentând că nivelul respectiv al cheltuielilor de apărare este „nerezonabil” – ceea ce a atras mânia lui Trump.

Pe drumul spre Haga, acesta a criticat din nou Madridul, calificând poziţia spaniolă drept „foarte nedreaptă” şi a publicat un grafic intitulat „Spania ameninţă să deraieze summitul NATO”, care arăta contribuţiile relative ale statelor membre.

„Statele Unite cheltuiesc aproape 1 trilion de dolari – este incredibil!”, a scris el pe platforma Truth Social.

Spania se numără printre ţările NATO cu cele mai scăzute cheltuieli pentru apărare, în termeni relativi. Ţara este pe cale să atingă abia anul acesta obiectivul actual al NATO de 2%, după o injecţie bugetară de 10 miliarde de euro.

„Vom discuta în curând acest lucru cu membrii NATO”, a spus Trump, pe un ton ameninţător.

Rutte a subliniat că majorarea cheltuielilor – considerată „istorică” – este necesară pentru a menţine Rusia sub control, însă chiar şi în acest context, Trump pare hotărât să testeze unitatea alianţei.

El a răsturnat politica occidentală faţă de Ucraina, manifestând deschidere faţă de preşedintele rus Vladimir Putin şi păstrând o relaţie tensionată cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski.

„Rusia trebuie să înţeleagă că Ucraina nu va fi lăsată singură şi că Europa nu va da înapoi”, a declarat Zelenski în faţa parlamentului olandez, înainte de summit.

Trump şi Zelenski urmează să aibă o întâlnire tête-à-tête la Haga – oficialii sperând să evite o confruntare asemănătoare disputei tensionate din Biroul Oval.

Spre deosebire de summiturile anterioare, Zelenski nu a fost invitat la sesiunea principală de lucru a liderilor – care a fost scurtată la doar două ore şi jumătate, aparent ca o concesie faţă de antipatia lui Trump pentru discuţiile prelungite.

Rutte a declarat că aliaţii vor transmite un mesaj clar: sprijinul pentru Kiev este „neclintit şi va continua”.

Însă, în ciuda insistenţelor că solicitarea Ucrainei de aderare rămâne „ireversibilă”, NATO va evita orice menţiune privind integrarea Kievului, după ce Trump a respins această posibilitate.

Un diplomat european a rezumat situaţia astfel: „Avem un preşedinte american complet imprevizibil.”

„Sperăm să nu existe vreo declaraţie nepotrivită care să rămână în memoria tuturor. S-a făcut tot posibilul pentru a reduce acest risc”, a mai spus oficialul.