NATO se angajează să crească cheltuielile pentru apărare cerute de Trump şi să asigure apărarea reciprocă

Liderii NATO au susţinut miercuri creşterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, solicitată de preşedintele american Donald Trump, şi şi-au reafirmat angajamentul de a se apăra reciproc în caz de atac, transmite Reuters.

În timp ce Trump a obţinut ceea ce dorea în cadrul summitului scurt, organizat special pentru el, aliaţii săi din NATO vor fi uşuraţi că acesta s-a angajat să respecte principiul fundamental al apărării colective, după declaraţiile mai puţin clare de marţi.

Într-o declaraţie în cinci puncte, NATO a aprobat un obiectiv mai ridicat de cheltuieli pentru apărare, de 5 % din PIB până în 2035 – un răspuns nu numai la Trump, ci şi la temerile europenilor că Rusia reprezintă o ameninţare crescândă la adresa securităţii lor după invazia din 2022 a Ucrainei.

Comunicatul succint al celor 32 de aliaţi a adăugat: „Reafirmăm angajamentul nostru ferm faţă de apărarea colectivă, astfel cum este consacrat în Articolul 5 din Tratatul de la Washington – că un atac împotriva unuia dintre noi este un atac împotriva tuturor”.

Rugat să clarifice propria poziţie faţă de Articolul 5, Trump a declarat: „Sunt de acord cu acesta. De aceea sunt aici. Dacă nu aş fi de acord, nu aş fi aici”.

Macron aduce în discuţie războiul comercial

Trump a cerut de mult timp, în termeni clari, ca alte ţări să-şi mărească cheltuielile pentru apărare, pentru a reduce dependenţa NATO de SUA.

În ciuda aparenţei unui acord general, preşedintele francez Emmanuel Macron a ridicat problema tarifelor de import ridicate cu care ameninţă Trump şi a prejudiciilor pe care acestea le-ar putea aduce comerţului transatlantic, ca obstacol în calea creşterii cheltuielilor pentru apărare.

„Nu poţi veni la noi ca aliat şi să ne ceri să cheltuim mai mult, să ne spui că vom cheltui mai mult pentru NATO – şi să declanşezi un război comercial. Este o aberaţie”, a declarat el reporterilor.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a găzduit summitul în oraşul său natal, Haga, a declarat că NATO va ieşi din această criză ca o alianţă „mai puternică, mai echitabilă şi mai letală”.

El a recunoscut anterior că nu este uşor pentru ţările europene şi Canada să găsească banii suplimentari, dar a afirmat că este vital să o facă.

„Colegii mei de la masa negocierilor sunt absolut convinşi că, având în vedere ameninţarea din partea Rusiei şi situaţia internaţională în materie de securitate, nu există altă alternativă”, a declarat fostul prim-ministru olandez reporterilor în oraşul său natal, Haga.

Noul obiectiv de cheltuieli – care trebuie atins în următorii 10 ani – reprezintă o creştere de sute de miliarde de dolari pe an faţă de obiectivul actual de 2 % din PIB, deşi va fi măsurat în mod diferit.

Ţările vor cheltui 3,5% din PIB pentru apărarea de bază - cum ar fi trupele şi armamentul - şi 1,5% pentru măsuri mai ample legate de apărare, cum ar fi securitatea cibernetică, protejarea conductelor şi adaptarea drumurilor şi podurilor pentru a face faţă vehiculelor militare grele.

Toţi membrii NATO au susţinut o declaraţie care consfinţeşte acest obiectiv, deşi Spania a declarat că nu este necesar să îl îndeplinească şi că îşi poate respecta angajamentele cheltuind mult mai puţin.

Rutte contestă acest lucru, dar a acceptat o soluţie diplomatică cu premierul spaniol Pedro Sanchez, în cadrul eforturilor sale de a-i oferi lui Trump o victorie diplomatică şi de a asigura buna desfăşurare a summitului.

Spania a declarat miercuri că nu se aşteaptă ca poziţia sa să aibă repercusiuni.